Colaborarea inedita dintre Securitate si Europa Libera

De frica lui Ceausescu, ca sa scape de cozile din fata ambasadelor straine, Securitatea l-a pus pe jurnalistul Mihai Pelin sa scrie un articol difuzat, apoi, la Radio Europa Libera


Securitatea a fost cap de afis in presa din Romania post-decembrista. Suma articolelor ce i-au fost dedicate trece, probabil, de suta de mii. De asemenea, cateva sute de carti au disecat istoria institutiei infiintate la 30 august 1948, cele mai multe punand-o sub acuzare, iar cateva, scrise indeobste de fosti ofiteri de securitate, pledand in favoarea ei.
Nu este treaba noastra sa apreciem cat au fost de nedrepte sau partizane asemenea carti si articole, dar trebuie sa constatam ca subiectul lor a fost rareori abordat sistematic, obiectiv, in mai toate demersurile prelevand patima, prejudecatile si tezismul. Nici nu se putea intampla altfel, de vreme ce regimul arhivelor din aceasta tara a fost si mai este grevat de o anormalitate flagranta, majoritatea interventiilor publicistice intemeindu-se pe documente putine si precare ca semnificatie, ciupite de ici sau de colo, adeseori indoielnice, sau extrase dintr-un context inca invaluit in ceata. Acum, cand toata lumea s-a racorit, ar fi, credem, momentul sa reintram in aceasta materie cu ceva mai mult calm si cu ceva mai multa luciditate, scria Mihai Pelin. La moartea lui Mihai Pelin reluam un text aparut in lucrarea sa de referinta "Operatiunile Melita si Eterul - Istoria Europei Libere prin documente de Securitate" - Editura Compania, Bucuresti, 2007/ Albatros, 2003 - despre colaborarea sa cu ofiterul "Marcu" al Departamentului Securitatii Statutului. Mihai Pelin cu ideiile sale sclipitoare, zambetul strengaresc si privirea scaparatoare nu va fi uitat si va ramane pentru totdeauna in memoria colectiva a romanilor.


Propaganda radio si Securitatea
La 10 august 1988, grupa operativa "Eterul" a alcatuit o "situatie statistica a actiunilor de riposta" in razboiul pe care-l purta impotriva studiourilor din Munchen. In anexa, documentul continea si o lista cu 23 de articole aparute in presa din tara si in publicatiile emigratiei, despre care se afirma ca ar fi fost redactate ca urmare a colaborarii autorilor cu Securitatea. Fiind vorba si de cateva nume apreciate in publicistica timpului. Autorul acestui text nu isi ingaduie sa reproduca intocmai lista in speta, spre a nu leza anumite susceptibilitati si, totodata, spre a nu oferi unor ziare motive pentru a se napusti asupra unor oameni nevinovati. Cu atat mai mult cu cat documentul pe care il am in vedere este, cu certitudine, un raport fals. O modalitate a Securitatii de a-si aroga niste merite care nu-i reveneau. Astfel incat prefer sa fac demonstratia acestui fals pe propria mea piele.
In lista figura si o reconstituire istorica, intitulata "Haituirea si hacuirea Iugoslaviei", pe care o publicasem in "Almanahul estival" al revistei "Luceafarul" din 1987. Evocam o serie de evenimente consumate in primavara indepartatului an 1941, care nu aveau nici un fel de legatura cu "Europa Libera" sau cu misiunile grupei operative "Eterul". Si stau sa ma intreb si astazi: de unde si pana unde prestatia mea publicistica de atunci, realizata pe temeiul unor cercetari realizate in arhivele militare, putea fi apreciata drept un aport la efortul Securitatii de a limita efectele propagandei radiofonice occidentale? Si nu gasesc un alt raspuns rezonabil decat cel prezumat mai sus. Lista era alcatuita la intamplare, prin frunzarirea publicatiilor timpului, intr-un moment in care trebuiau raportate si niste realizari.
O singura data am polemizat cu un colaborator al Europei Libere, la inceputul anilor '80. Publicasem un articol referitor la destinul unor artisti plastici din anii '50, in care Jules Perahim nu aparea intr-o lumina prea favorabila. Drept urmare, intr-una din emisiunile sale de la Europa Libera, Virgil Ierunca a binevoit sa ma recomande ca un antisemit incurabil. Intamplator, chiar in acele zile, incheiasem lectura volumului sau initulat "Romaneste", aparut la Paris, in 1964, sub egida Fundatiei Regale Universitare Carol I, procurata de mine, bineinteles, pe cai ilicite din punctul de vedere al Securitatii. In acest volum era incorporata si o tableta, percutanta si bine scrisa, in care preopinentul meu comenta prima prezenta postbelica a artistilor plastici romani la Bienala de la Venetia. Comisarul expozitiei romanesti de atunci fiind insusi Jules Perahim prezentat drept un politruc cultural indoctrinat la Moscova, sosit in tara calare pe tancurile sovietice care au invadat Romania in august 1944. Ceea ce nici macar nu era prea departe de adevar. De fapt, in 1981, eu afirmasem acelasi lucru, insa in termeni ceva mai atenuati decat cei folositi de Virgil Ierunca, in 1955, la postul de radio Paris. Deci, in 1955, Virgil Ierunca nu era antisemit. Eram eu, in 1981. Si chestiunea, trebuie sa recunosc, m-a cam enervat, motiv pentru care, in scurta polemica in care m-am angajat, am sarit uneori peste cal, potopindu-l pe advesarul meu de atunci cu acuze pe care azi le regret.


Tautologia "legionaro-fascista"
Oricum, a fost o chestiune in care Securitatea nu a avut nici un fel de amestec, neexercitand vreo influenta asupra mea. Dar, pana la urma, s-a intamplat, totusi, ceva ciudat: in a doua si ultima mea interventie polemica a aparut, intr-un sfert de fraza adaugat textului initial, si o referinta la Ioan Cusa, despre care atunci nici nu stiam ca exista. Referitor la Ioan Cusa, era etalata sintagma "legionaro-fascist", pe care n-am utilizat-o vreodata in textele mele, fiind, in schimb, o tautologie des intalnita in documentele Securitatii privind emigratia romana.
Polemica mea cu Virgil Ierunca nu a ramas fara consecinte, "Europa libera" pedepsindu-ma extrem de sever: mi-a reprodus in emisiunile ei ulterioare mai multe articole dintre cele pe care le publicam atunci in revista "Flacara", fara sa mai aminteasca si numele autorului lor. Intre altele, in acest sistem, mi-a fost reprodus si un text despre moartea prozatorului Nicolae Velea, citit la microfon de Neculai Constantin Munteanu. Textul se incheia cu urmatoarea fraza: "Nu a cazut in noroi, a cazut in zapada". Pana atunci a survenit, insa, o intamplare care ma obliga sa admit ca am fost si eu un colaborator al Securitatii. Atunci cand am vrut eu, nu atunci cand am fost inclus abuziv, ca si alti colegi de gazetarie, pe niste liste suspecte din toate punctele de vedere.
Cu "Marcu" la "Pescarul"
Ca si celelalte publicatii din epoca, revista "Flacara" beneficia de asistenta unui ofiter de informatii care vizita periodic redactia, stand de vorba, de regula, cu redactorul-sef adjunct, Nicolae Arsenie. In ceea ce ma priveste, nu am avut onoarea sa-l cunosc vreodata. In schimb, prin septembrie 1981, m-a sunat din oras, la redactie, o persoana care s-a recomandat "Marcu", mi-a spus transant ca era ofiter de Securitate si ca ar fi vrut sa ma cunoasca, spre a-mi avansa o propunere. Nu aveam nici un motiv sa-l refuz, de vreme ce nu stiam despre ce era vorba. Am stabilit impreuna niste repere de recunoastere si ne-am intalnit la restaurantul "Pescarul", nu departe de copacul acela miraculos in care, atunci, pareau sa se adune toate vrabiile din Bucuresti.
In discutia purtata, interlocutorul meu a fost extrem de deschis: in urma presiunilor exercitate prin cunoscuta emisiune a Europei Libere, intitulata "Europa si drepturile omului", Nicolae Ceausescu ordonase Securitatii sa elibereze cateva mii de pasapoarte celor mai turbulenti dintre cei hotarati sa se desparta de tara; decizia nu era dictata nici de generozitate, nici de obedienta fata de Occident, ci de un sadism, pur si simplu; conform uzantelor timpului, beneficiarii respectivelor pasapoarte fusesera obligati sa-si paraseasca serviciile, sa-si lichideze bunurile mobile si imobile, sa renunte la locuintele ce li se repartizasera cu chirie si, in general, sa-si incheie toate conturile cu statul roman. Trezindu-se, dupa aceea, in cea mai ingrata situatie posibila, deoarece consulatele occidentale, in fata carora se derulau zilnic scene de veritabil cosmar, refuzau sa le elibereze vizele de intrare in tarile pentru care optau. Multi dintre ei nu mai dispuneau de alta solutie decat aceea de a dormi pe trotuar. Intr-un moment in care iarna batea la usa. Si cel ce s-a recomandat "Marcu" mi-a propus sa scriu un reportaj despre soarta acelor nefericiti, exact cum l-as fi scris pentru revista "Flacara". El si institutia din spatele sau urmand sa-mi asigure posibilitatea documentarii, dar si protectia subinteleasa, spre a nu fi luat drept altul de caralii care blocau intrarile in oficiile diplomatice occidentale.
"Trebuia sa facem si noi ceva..."
Fiind o experienta careia nici un reporter serios nu i-ar fi dat cu piciorul, am acceptat, m-am documentat, am scris reportajul si l-am predat ofiterului "Marcu", fara sa stiu in ce mod intentiona sa-l utilizeze. Nici nu-mi pasa, deoarece textul meu nu continea nici un neadevar. Iar peste vreo trei saptamani, am avut surpriza sa aud reportajul meu citit la microfoanele de la Munchen, in cunoscuta emisiune a lui Neculai Constantin Munteanu. Si dupa surpriza a venit si momentul de observatie: daca cei de la Europa Libera au transmis acel reportaj, care, indirect, nu le era favorabil, inseamna ca erau niste oameni corecti. Interlocutorul meu a admis ca aveam dreptate, a oftat si mi-a spus textual: "Asta e situatia! Trebuia sa facem si noi ceva..." Nici astazi nu cred ca am vreun motiv sa regret prestatia mea de atunci. Si, daca situatia aceea ingrata s-ar repeta, as proceda la fel cum am procedat in toamna anului 1981.
M-am revazut dupa aceea de cateva ori cu "Marcu" si, la un moment dat, i-am propus eu un text pe care sa-l scoata din tara: o succinta reconstituire a invaziei sovietice in Basarabia si Bucovina de Nord, din vara anului 1940. Din punctul lui de vedere, a fost de acord, insa m-a avertizat ca va trebui sa solicite aprobarea superiorilor sai. Peste alte cateva saptamani, si acest text a fost citit la microfoanele de la Munchen, de data aceasta intr-o emisiune girata de Mircea Carp, alias "Mihai Soimu". In comentariul adiacent, Mircea Carp a apreciat ca materialul sosit la Munchen, cu certitudine, era redactat de un fost ofiter al Armatei Regale Romane. Din pacate, conform livretului meu militar, eram un simplu sergent al Republicii Socialiste Romania. Si nu ma incalzea faptul ca despre sergenti se spune ca ar fi stalpii tuturor institutiilor militare.
Mai tarziu, contactele mele cu "Marcu" s-au intrerupt brusc, datorita unor imprejurari care au intervenit in viata mea strict personala. Datorita acestor imprejurari, din colaborator al Securitatii, am devenit obiectiv al supravegherii ei. Cert este ca, pe intregul parcurs al relatiei noastre, "Marcu" nu mi-a solicitat nici o prestatie dezonoranta. (Mihai PELIN)
A murit Mihai Pelin
Istoricul, scriitorul si publicistul Mihai Pelin a murit in seara zilei de vineri 14 decembrie, la Spitalul Fundeni, dupa ce la patul de suferinta un cor de tineri, condus de preotul Clinicii, i-a cantat colinde. Prietenii si cititorii sai pot prezenta un ultim omagiu in Capela Cimitirului Straulesti II, unde va fi depus de luni pana marti corpul neinsufletit al celui ce a fost, pana in ultimele sale zile de viata, un neobosit cautator de adevar. Funeraliile vor avea loc marti, 18 decembrie a.c., la orele 12.00.
Istoricul Mihai Pelin s-a nascut in vara lui 1940, la Cernauti, de unde familia sa a fugit de Armata Rosie dupa invadarea Romaniei Mari. Absolvent al Facultatii de Filozofie din Bucuresti a fost jurnalist la "Scanteia tineretului", "Tribuna Romaniei", "Ramuri" si "Flacara". Membru al Uniunii Scriitorilor, a debut editorial cu volumul "Redactori si pianisti" (1967). Dupa 1990, a lucrat activ la "Baricada" si "Expres Magazin", iar in ultimii doi ani fiind colaborator permanent al ziarelor "Jurnalul National" si "Cronica Romana".
Munca pentru adevar
In cele aproape doua decenii ce s-au scurs de la momentul 1989, si-a consacrat intreg efortul si timpul de care un pasionat de cercetare poate dispune, investigatiei si studiilor in arhivele comunismului romanesc.
Faptul ca a fost primul cercetator care a intrat in Arhivele fostei Securitatii in scopul publicarii documentelor studiate, i-a adus popularitate si prestigiu, numerosi colaboratori fideli, dar si puternici si nemeritati dusmani, dupa cum remarca prietenii sai istorici. Rezultat al acestor documentari, a coordonat editarea primelor patru volume ale Cartii Albe a Securitatii (1996-1997). Mai cu seama, dintre acestea, volumul "Istorii literare si artistice (1969-1989)" a generat dezbateri, conflicte si patimi. Alte volume, avand la baza documente inedite din arhivele speciale, ingrijit prefatate, redactate si adnotate de Mihai Pelin, au fost: "Epistolarul Infernului" (1993), "Sionisti sub ancheta" (1993), "Culisele spionajului romanesc" (1997), "Operatiunile Melita si Eterul. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate" (1999), "Opisul emigratiei politice" (2002), "Italieni, va ordon, treceti Prutul!" (2003), "Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica" (2003), "SIE & SRI - Trecutul nu se prescrie" (2004), "Vietile pictorilor, sculptorilor si arhitectilor romani intre legionari si stalinisti" (2005), "Diplomatie de razboi" (2005), sunt cateva dintre cartile semnate de Mihai Pelin, din raftul ce-i este consacrat in biblioteca specialistilor si iubitorilor de istorie si adevar. Acestea si alte asemenea merite si contributii au fost rasplatite cu demnitatea de Comandor al Ordinului Solidaritatii Italiene.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Anuntul familiei
Cu adanc regret si piosenie, facem cunoscut ca, pe 14 decembrie a.c., s-a stins din viata Mihai Pelin, scriitor de mare probitate profesionala, sot, frate si tata iubitor. Dumnezeu sa-l odihneasca in Imparatia Sa! Se afla depus la Capela Cimitirului Straulesti II. Funeraliile marti, 18 decembrie a.c., orele 12.00.

Lista doctorilor incompetenţi, ţinută în cel mai mare secret

Colegiul Medicilor a respins cererea ziarului „Adevărul" de a face publice numele doctorilor sancţionaţi pentru malpraxis

Pacienţii din România nu au de unde să ştie în mâinile cui îşi pun viaţa. Numele medicilor sancţionaţi pentru malpraxis sunt ţinute secret de Colegiul Medicilor. Instituţia a refuzat cererea ziarului „Adevărul" de a face
publică lista doctorilor-problemă. Mii de pacienţi au depus plângeri prin care reclamă neglijenţa, nepăsarea şi incompetenţa din spitale.

Câţiva membri ai Colegiului Medicilor din Bucureşti (CMB) s-au arătat revoltaţi de faptul că, din cauza mediatizării de către presă a cazurilor de malpraxis, întreaga breaslă medicală riscă să fie culpabilizată pentru unele greşeli individuale.

Tocmai pentru a nu se ajunge în această situaţie, ziarul "Adevărul" a solicitat o listă nominală cu toţi medicii care au primit până în prezent sancţiuni disciplinare din partea Colegiului, inclusiv locul de muncă al acestora. Am primit, în schimb, numai cifre seci, deoarece, în opinia Colegiului, informaţiile cerute nu sunt de interes public.

CMR, un „stat în stat"

Colegiul Medicilor din România este, potrivit statutului de funcţionare, "o organizaţie autonomă, care îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni". Potrivit ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, "CMR este un fel de «stat în stat». Se acoperă între ei. Sunt câţiva potentaţi care deţin pârghiile puterii în rândul medicilor şi fac ce doresc. Celorlalţi le este frică să deschidă gura. La mine vin medicii şi se plâng: «Ştiţi ce ne fac ăştia?

Cu ei dăm examene pentru a obţine posturi, a promova în profesie. Este un sistem ticăloşit»", ne-a declarat ministrul. "Intenţionez să modific legea după care funcţionează colegiul, pentru a-i putea controla şi obliga să-şi facă datoria. Mă bucur că presa mediatizează cazurile în care medicii se fac vinovaţi de incompetenţă în practică şi că, după doi ani şi jumătate, sistemul mafiot din Sănătate a început să fie zdruncinat", a adăugat ministrul.

El i-a îndemnat pe pacienţii care au de suferit în spitalele româneşti să depună o plângere şi la Ministerul Sănătăţii. "Vreau să văd cât mai multe sesizări, pe căi oficiale, pentru ca eu să pot lua măsuri legate de activitatea unor medici", a spus Nicolăescu.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Asigu­raţilor şi Pacienţilor din Asigurările Sociale de Sănătate, dr. Alexandru Buzamet, ne-a declarat că "publicarea periodică a unei astfel de liste nu numai că este o datorie a Colegiului Medicilor, dar şi o obligaţie. Din păcate, acest refuz este un deserviciu făcut breslei medicale, deoarece medicii care îşi fac datoria corect se amestecă cu cei ţinuţi ascunşi".

Medicii, protejaţi de o lege imperfectă

Interpretată cu bună-credinţă, Legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public conduce la concluzia că informaţiile solicitate de ziarul "Adevărul" sunt de interes public.

În acelaşi timp, într-o interpretare mai restrânsă, Colegiul poate invoca faptul că nu foloseşte fonduri publice, ci se autofinanţează prin cotizaţii, sponsorizări şi alte surse, motiv pentru care nu este obligat să furnizeze aceste informaţii.

Crin Antonescu: "Premierul Tariceanu e copilul cuplului Basescu-Stolojan"

Crin Antonescu a marturisit, la Interviurile 2+1, ca va candida la presedintia Romaniei in 2009, in caz ca PNL nu va gasi pe altcineva mai bun pentru confruntarea cu Traian Basescu. Daca va fi nevoie, ar putea concura si pentru sefia partidului a carui misiune este, in opinia sa, restabilirea legaturii cu alegatorii sai traditionali.


Criza de identitate. Vicepresedintele PNL crede ca partidul are o mare problema de identitate in raport cupropriul electorat. Cauzele: aducerea lui Theodor Stolojan la conducere in 2002 si inconsecventele din discursul guvernului Tariceanu. El a admis posibilitatea ca procentul PNL la euroalegeri (13,44%) sa fi fost obtinut „vorbind despre pensii, care nu e o tema constanta si esentiala a liberalismului“. In acest timp, partidul este deposedat de temele sale, cum ar fi anticomunismul, „printr-o operatiune care consacra impostura "PD - partid de dreapta, Traian Basescu - liderul anticomunismului romanesc"“.

Ce nu trebuie sa faca PNL. Crin Antonescu a reiterat necesitatea unei remanieri guvernamentale si a vorbit despre ce nu trebuie sa faca guvernul Tariceanu in 2008: „N-ar trebui sa faca un guvern de coalitie cu PSD, sa intinda coada binecuvantarilor sociale, sa tolereze micile si marile aranjamente, parazitismul unor oameni sau grupuri economice, clientelismul politic exagerat“.


Mircea Marian: De ce are rezerve premierul fata de numirea Noricai Nicolai ca ministru al justitiei?
Crin Antonescu: Nu stiu daca premierul are rezerve fata de numirea Noricai Nicolai, ci, pur si simplu, are nevoie de un timp de gandire. Nu stiu daca nu cumva este deja hotarat, nu stiu daca ezita. Pana la urma ii revine dreptul de a face o propunere pe care o va discuta cu colegii din Biroul Permanent al PNL.

Ioana Lupea: Ce o recomanda pe Norica Nicolai?
Este un vicepresedinte puternic, influent, simpatizat in PNL. Doi, formatia si activitatea sa profesionala de procuror si judecator. Trei, activitatea, discursul public din ultimii sapte, opt ani.

I.L.: Ati sustinut o remaniere guvernamentala?
Da.

I.L.: De ce si pe cine?
Am sustinut nevoia unei remanieri inainte de campania electorala. Era clar ca, la nivelul imaginii, guvernul are puncte vulnerabile. N-am avut o lista, am solicitat doar o discutie in legatura cu acest aspect si cu modalitatile de a remedia situatia, printre altele printr-o remaniere. S-a optat pentru respingerea acestei propuneri si constat ca, odata cu demisia domnului Chiuariu, ajungem tot acolo, probabil cu costuri mai mari.

M.M.: Mai este de actualitate?
Da.N-as vrea sa dezvolt, nu din disciplina de partid, ci pentru ca doresc sa discut aceste lucruri mai intai in organismul de conducere al partidului.

M.M.: Domnul Pacuraru ar putea urma calea deschisa de domnul Chiuariu. Este remaniabil?
Din cate stiu eu, domnul Pacuraru nu are nicio intentie in acest scop. Iar dupa activitatea sa la minister si imaginea publica, cred ca nu.

I.L.: De ce guvernul si PNL nu s-au delimitat mai ferm de declaratia lui Adrian Cioroianu, care vorbea despre deportarea infractorilor in desertul egiptean?
A fost comentata mai mult decat orice alta fapta comisa de vreun ministru de-al nostru. Am reactionat imediat si am vorbit despre o gafa. A incerca sa-i construiti domnului Cioroianu imaginea unui ideolog si practician nazist mi se pare ca este serviciu nemeritat.

M.M.: Gafele nu sunt sanctionate decat verbal?
Asta depinde de cei care iau decizii.

M.M.: Primul care trebuia sa ia o decizie in acest caz era PNL.
Primul care trebuia sa ia o decizie era premierul. Iar decizia premierului a fost aceea de a-l pastra pe domnul Cioroianu in functie, intr-un moment in care o vacanta sau o criza de succesiune la MAE nu era de dorit. Eu as fi luat o alta decizie.

M.M.: Adica l-ati fi schimbat.
Da, dar asta nu inseamna ca decizia mea era buna si a premierului proasta.

M.M.: Nu credetI ca ar fi fost necesara o delimitare mai ferma si fata de declaratia lui Bogdan Olteanu despre ambasadorul SUA?
Domnul Taubman a facut si a continuat sa faca afirmatii riscante. Cand spune ca actuala Constitutie a Romaniei, desigur imperfecta, nu poate asigura democratia, isi asuma ca Romania nu este un stat democratic. Or, asta infirma actiunile si pozitiile SUA din ultimii cel putin 10 ani fata de Romania. Reactia lui Bogdan Olteanu a fost insa una de care m-am delimitat si sunt de acord ca era necesara o delimitare a premierului.

M.M.: Ar fi o solutie sa aduceti PSD la guvernare?
Nu, nu mai incercati sa aduceti PSD la guvernare.

M.M.: Presa a relatat despre o intalnire intre premierul Tariceanu si Mircea Geoana...
Ceea ce incerc sa va spun este ca nu va exista, cel putin in aceasta legislatura, un guvern PNL-PSD. Domnul Tariceanu s-a intalnit cu domnii Geoana si Hrebenciuc pentru a discuta despre buget. Nu inteleg de ce nu se monitorizeaza intalnirile domnului Blaga cu oameni din PSD, inclusiv cu domnul Hrebenciuc.

I.L.: Domnul Iliescu propunea ca PSD si PNL sa conlucreze pentru a-l izola pe Traian Basescu. Sunteti de acord?
Nu avem ca obiectiv politic izolarea lui Traian Basescu.

I.L.: Dar cum vi se pare, ca imagine, faptul ca Ion Iliescu vrea sa fie aliatul PNL?
Important este ca, din punctul de vedere al PNL, nu este si nu va fi de imaginat o alianta cu Ion Iliescu ori cu o formatiune politica inspirata sau condusa de Domnia Sa. Sunt prea multe lucruri care ne separa.

I.L.: Este legenda sau realitate ca Bogdan Olteanu este negociatorul PNL cu Viorel Hrebenciuc?
Este clar ca Bogdan Olteanu, presedintele Camerei, a avut, probabil, numeroase intalniri cu Viorel Hrebenciuc, liderul grupului parlamentar cel mai numeros. Nu-mi amintesc vreo situatie in care Olteanu sa fi avut din partea conducerii PNL un mandat de a negocia ceva. Datorita prestigiului lui Hrebenciuc a inflorit o legenda si s-a constituit cuplul Olteanu-Hrebenciuc.

I.L.: Credeti ca un personaj ca domnul Hrebenciuc este necesar politicii romanesti?
Dupa parerea mea, domnul Hrebenciuc este reprezentativ pentru deceniul ‘90 si pentru perioada 2001-2004. Cu bune si cu rele, intr-un fel, asemanator domnului Iliescu.

M.M.: Cine va voteaza bugetul in aceste conditii?
O majoritate din parlament. Daca nu, am avut intotdeauna solutia parasirii guvernului. Eu cred ca, la caderea in parlament a bugetului sau la o modificare de esenta a acestuia, guvernul ar trebui sa plece, chiar daca nu-l obliga Constitutia.

COSTURILE GUVERNARII

„Niciodata dupa ‘90, PNL nu a avut o asemenea problema de identitate”

I.L.: Care este cea mai mare greseala facuta de PNL in 2007?
S-a petrecut in 2002, nu in 2007. Nota de plata pentru acea greseala, politica si de morala politica, curge, platim rate si dobanzi copioase. N-as spune ca le platim pe nedrept: domnul Stolojan n-a venit cu tancurile sovietice sa cucereasca partidul, 40 de filiale au fugit la Hanul lui Manuc sa-l implore sa-l preia.

M.M.: Dar nu le datoreaza PNL lui Stolojan si lui Basescu faptul ca este la guvernare?
Asta inseamna ca pornim de la prezumtia ca prezenta la guvernare este neaparat un lucru bun. Geneza ei este discutabila din punctul de vedere al PNL si costa mult, sper ca exagerez, identitatea partidului. Niciodata de la Tatarescu incoace liberalii n-au avut atata putere executiva, dar niciodata dupa ‘90, PNL nu a avut o asemenea problema de identitate in raport cu propriul electorat. Guvernarea trage tinicheaua originii si, fara nicio suparare si cu toata simpatia pentru Calin Popescu-Tariceanu, in calitate de prim-ministru este copilul cuplului Basescu-Stolojan. Cred ca si Basescu are o problema cand sustine ca premierul, pe care nu l-a pus, ci l-a impus, este capul tuturor relelor.

M.M.: In anii de guvernare, PNL a pierdut electorat?
Daca in marile orase, in vestul tarii, in segmentul dinamic, educat, emancipat, am pierdut alegatori in favoarea PD si a lui Traian Basescu, avem o problema. Sigur ca scorul in sine, 13-14%, nu este satisfacator, dar nici catastrofal. Daca ma uit insa de unde provin aceste voturi, vad ca am riscul unei instabilitati.

Estimez, fara un studiu, ca le-am luat vorbind despre pensii, care nu e o tema constanta si esentiala a liberalilor. Nu doresc sa acreditez ideea falsa ca, pentru a-si pastra identitatea, PNL nu trebuie sa dea pensii. Atunci cand nu vom mai avea insa nici primarii localitatilor mici si mijlocii, si nici ploaia de bani de la guvern, gratie unor merite de guvernare, s-ar putea sa-mi dau seama ca electoratul meu stabil, care-mi da viata politica, nu mai e acolo.

M.M.: Guvernul a fost preocupat in ultima vreme doar de masuri sociale.
N-am sa neg, m-as socoti caraghios, in buna parte, aceasta preocupare a avut motivatie electorala. Ar trebui sa observam impreuna ca acest lucru s-a petrecut si sub o presiune populista din partea asa-zisei drepte, Traian Basescu, PD si asociatii. E foarte bine ca s-au marit pensiile. Sper ca analizele economice optimiste, care arata ca gradul de sustenabilitate al acestor masuri este acceptabil, sa se confirme. Dar daca facem din politica un fel de licitatie populista, nu ajungem departe.

E misiunea PNL sa ramana acelasi partid care a avut curaj inca din 1990 sa spuna adevaruri impopulare. Din acest punct de vedere vorbesc despre o identitate pusa in discutie. Constat ca PNL e in pericol de a fi deposedat de cateva dintre temele sale, cum ar fi cea anticomunista, printr-o operatiune excelent lucrata care consacra o impostura: PD partid de dreapta, Traian Basescu liderul occidentalismului si anticomunismului romanesc. Solutia nu e vaicareala, ci denuntarea eficace si credibila a imposturii.

I.L.: Opozitia ferma fata de Basescu a dus la pierderea unor alegatori, dar v-a adus altii?
Am pierdut si poate ca am si castigat, diferenta nu e foarte mare, dar e negativa. Vreau sa fac o precizare: lupta dintre Traian Basescu si PNL este de supravietuire, el a avut obiectivul manifest de a desfiinta PNL, nu administrativ, ci politic. Cine nu ne crede sa se uite la evolutia spectaculoasa a PLD.

I.L.: Antibasescianismul atrage alegatorii antibasescieni?
Daca PNL are pretentia, si o are, ca este partid istoric, trebuie sa tina seama si de criteriul calitativ, prin care inteleg un electorat apartenent la valorile liberale. Eu nu vreau sa atrag voturile unor nemultumiti de Basescu. Printre ei pot fi si unii care traiesc din mecanismele coruptiei si care, auzindu-l pe Basescu vorbind despre coruptie, sunt nemultumiti.

CE N-AR TREBUI SA FACA GUVERNUL TARICEANU IN 2008

„Un guvern cu PSD, sa intinda coarda binecuvantarilor sociale, sa tolereze aranjamentele”

I.L.: Exista o discutie in PNL privind organizarea simultana a generalelor cu locale din 2008.
Se vehiculeaza in cercurile PNL o asemenea ipoteza. Este fantasmagorica pentru ca nu se poate traduce in fapt. Inseamna declansarea de alegeri anticipate, si daca nu a reusit Traian Basescu, nu va reusi nici Calin Popescu-Tariceanu, chiar intr-o intelegere cu Boc si cu Geoana. Mai ales in conditiile schimbarilor sistemului electoral, o majoritate dintre actualii parlamentari nu este deloc sigura ca se va gasi in viitorul parlament. Va actiona impotriva deciziilor de partid, pentru ca mai are sase luni de mandat.

M.M.: Ce-ar trebui sa faca guvernul Tariceanu in 2008 pentru electoratul pierdut?
Sa aiba un discurs public, coerent, corect, convingator, sincer. Sa nu mai existe inconsecvente. Sa exista o lucrare de imagine mult mai competenta. Acest guvern, cu toate nazbatiile unora dintre membrii sai, a facut mai mult decat a aratat ca face.

I.L.: Are doar o problema de imagine?
Cu riscul de a fi mai putin bun coleg, voi fi sincer. Situatia acestui guvern, a partidului, a lui Calin Popescu-Tariceanu nu e deloc una tipica. E o situatie la care premierul Tariceanu nu s-a asteptat. Nu a fost pregatit sa fie prim-ministru, nu a fost pregatit sa fie premier si lider de partid angajat intr-o lupta cu fostul sau aliat, nu a fost pregatit sa poarte un razboi - pe care nu si l-a dorit, dar il suporta - cu zona privilegiata a mass-mediei si a factorilor de opinie din societatea romaneasca, sustinatoare traditionala a dreptei. Nu si-a imaginat nici premierul - si nici eu - ca vom fi in asemenea fel atacati de GDS.

Nu ca am muri din cauza asta, dar ne doare, ne afecteaza, ne descumpaneste. Pentru toate acestea, premierul a fost obligat sa se pregateasca din mers, a improvizat, si uneori nu a improvizat inspirat. Cred ca guvernului, chiar premierului, i-a lipsit o anumita alonja, o anumita anvegura, in a muta atentia de la conflictul Basescu-Tariceanu la o zona care sa ne avantajeze. Mi-e mai usor sa spun ce n-ar trebui sa faca guvernul in 2008.

I.L.: Ce n-ar trebui sa faca?
N-ar trebui sa faca un guvern de coalitie cu PSD. N-ar trebui sa intinda coarda binecuvantarilor sociale. Am incredere ca vechiul si autenticul liberal din Calin Popescu-Tariceanu stie unde este limita rezonabila economica. N-ar trebui sa tolereze, pentru ca probabil si asta se intampla, ceea ce nu mai suporta majoritatea populatiei Romaniei.

M.M.: Adica?
Micile aranjamente, marile aranjamente, parazitismul unor oameni sau grupuri economice, care pretind ca sunt varfuri ale capitalismului, dar nu sunt, invartelile, numirile preferentiale, clientelismul politic exagerat, infestarea cu politruci a conducerii educatiei sau a altor sisteme. Lucruri la care exceleaza PD, dar e rau ca o facem si noi.

I.L.: La cine va refereati?
Pot sa va spun la cine nu ma refer. N-am sa dau nume, exista documente, exista contracte, exista urme ale modului in care niste oameni s-au imbogatit. Necazul este ca se transforma in modele pentru societate, ca au o influenta oculta si nociva asupra politicii. Traian Basescu are dreptate cand spune asta.

M.M.: Traian Basescu are dreptate si cand il numeste pe Dinu Patriciu?
Nu. Sa presupunem ca Dinu Patriciu s-ar afla in aceasta situatie, n-ar avea oricum dreptul sa-l nominalizeze doar pe el. Eu vad la Dinu Patriciu elementele unei constructii serioase economice. Daca cineva are obiectii cu privire la cum s-a realizat aceasta constructie, ii poate deschide dosar penal.

Nu pot sa nu observ ca Traian Basescu nu mai sufla niciun cuvintel despre alti oameni putred de bogati si cu influenta asupra politicii, cum ar fi Sorin Ovidiu Vintu. Nu-l cunosc pe omul respectiv, nici nu stiu ce afaceri are, dar este un nume vehiculat intens, inclusiv de Traian Basescu. Mai protestez asupra inca unei legende, aceea a dominatiei lui Dinu Patriciu asupra PNL. Dar sa vorbim despre viitor, Traian Basescu apartine cel mult prezentului.

I.L.: Daca raportul pe Justitie din ianuarie va fi critic la adresa guvernului, ce atitudine va avea PNL?
Ideea vehiculata in media sau in discursul unor politicieni, ca o prestatie slaba a ministrului justitiei, oricare ar fi el, sau un conflict intre presedinte si ministrul justitiei atrage dupa sine activarea clauzei de salvagardare, nu e valabila. Discutam in ianuarie.

I.L.: Daca privatizarea cu Ford a Daewoo esueaza din cauza guvernului, cine-si va asuma greseala?
Daca acest lucru se va petrece, sper sa nu fie cazul, evident ca guvernul va trebui sa-si asume responsabilitatea.

PORTRET

Mihai-Razvan Ungureanu este al lui insusi

I.L.: Se va descurca Mihai-Razvan Ungureanu la sefia SIE?
Problema nu e sa te descurci, ci sa duci institutia spre modelul ei autentic. Am incredere in Mihai-Razvan Ungureanu, a frecventat modelele occidentale. Si cred ca este suficient de orgolios sa nu stea in lesa presedintelui.

M.M.: Il percepeti ca pe omul lui Basescu sau ca pe omul PNL?
Este al lui insusi. E un compliment care sper sa aiba acoperire. „Omul cutaruia” are o conotatie negativa pe care el nu o merita.


PLANURI DE VIITOR

„Daca nu se va gasi cineva mai bun, atunci nu ma voi da in laturi de la o candidatura la presedintia Romaniei”

I.L.: Sunteti vazut ca o alternativa la Calin Popescu-Tariceanu.
Aceasta teza s-a nascut in media, nu e a mea. Sigur ca avem fiecare dintre noi idei despre cum ar trebui condus partidul. Dar nu mi-am pus niciodata problema sa fiu succesorul lui sau alternativa la Calin Popescu-Tariceanu. Problema pe care mi-o pun este ca acest partid, cu Calin Popescu-Tariceanu in frunte si noi alaturi de el, sa mearga in directia si cu mijloacele care mi se par potrivite.

M.M.: Va bate gandul sa candidati la presedintia partidului?
Ma intereseaza, in primul rand, ca PNL sa restabileasca raportul cu acel electorat pe care l-a generat, care l-a sustinut si pe care partidul l-a exprimat. Este garantia vietii si succesului partidului. Va trebui sa devin eu presedintele partidului pentru asta? E o chestiune secundara la care deocamdata nu pot raspunde. Daca voi socoti ca e nevoie, voi face acest lucru.

M.M.: Cine-l bate pe Traian Basescu in 2009, de la PNL, de exemplu?
Nu stiu, dar daca PNL nu se intreaba „cine-l bate in 2009” are o problema.

I.L.: Dv. ati intra in competitie?
Da. Daca nu se va gasi cineva mai bun decat mine, atunci nu ma voi da in laturi. Nu am avut nicio discutie, nici macar o preocupare in legatura cu acest subiect. Dar daca PNL nu are capacitatea sa-i opuna lui Traian Basescu un om, nu idei, un singur om, atunci razboiul este pierdut, indiferent cat de mult va involua acesta pana in 2009. Cred ca e una dintre urgentele PNL.

M.M.: Ati fost vreodata platit, direct sau indirect, de Patriciu?
Nu. Am avut doua sau trei luni un contract de colaborare pentru niste studii facute impreuna cu Institutul de Studii Liberale. Am fost platit cu o suma care nu depasea 5.000 de dolari.

M.M.: Era finantat de Dinu Patriciu?
Da, era finantat de Patriciu. La infiintarea institutului au contribuit Patriciu, Tariceanu, Rusanu, Boureanu si cu mine, e posibil ca toti ceilalti patru sa fi si finantat, era clar din capul locului ca eu nu pot sa ofer bani. Institutul n-a avut nicio treaba cu Dinu Patriciu, iar munca noastra n-a fost retribuita. Consider ca pot sa raspund linistit la intrebarea daca eu am avut de beneficiat in vreun fel de pe urma lui Dinu Patriciu.

TESTUL DE SINCERITATE

„Cand noi ne smulgeam „22”-ul din mana, domnii Basescu, Berceanu, Videanu faceau bani si faceau politica cu FSN”

I.L.: Sunteti dezamagit ca elita intelectuala de dreapta a avut o alta optiune politica decat cea traditionala, pentru partidele istorice?
Eu nu voi uita niciodata, indiferent cate m-ar desparti astazi de Gabriel Liiceanu, cat as gasi de jalnice anumite secvente din comportamentul sau in raport cu politicul, ce a insemnat vocea lui Gabriel Liiceanu la inceputul anilor ‘90. Atunci cand noi ne smulgeam „22”-ul din mana, domnii Basescu, Berceanu, Videanu etc. faceau bani si faceau politica cu Frontul Salvarii Nationale. Nu am cum sa salut faptul ca acum acesti oameni sunt la pieptul domnului Liiceanu. Ma tem ca nu-l pretuiesc suficient, pentru ca vocea lui n-a insemnat niciodata nimic pentru ei.

I.L.: Sunteti suparat pe GDS, dar ce se va intampla cu GDS, isi pierde sediul?
GDS e intr-o postura jenanta, de victima pe care nimeni nu o violenteaza. Din cate stiu, guvernul a facut ceea ce trebuie facut pentru ca GDS sa-si pastreze mica lui feuda.

I.L.: Va simtiti nedreptatit de presa, sunteti destul de critic la adresa ei?
Cand vad ce patesc altii, nu. Multi spun ca sunt chiar un rasfatat.

I.L.: Ce comentator politic cititi cu placere?
Urmaresc cu placere multi ziaristi, din toate generatiile. Sunt ziaristi al caror partizanat ma scoate din minti, dar care ma incanta prin virtutile lor intelectuale, de stil. De exemplu, Emil Hurezeanu. Probabil ca sunt cel mai aproape, uneori am nevoie chiar de felul lui, cateodata nedrept, dar expresiv de a scrie, de domnul Cristian Tudor Popescu.

Frauda la Justitie

12 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au incasat aproape un an zeci de mii de euro in mod ilegal * Desi erau pensionati, acestia si-au pastrat functiile detinute, incalcand legea


Magistrati cu probleme se gasesc nu numai la Parchetul General si la CSM, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pe rolul instantei supreme, la sectia Contencios-Administrativ, se afla doua dosare in care un grup de judecatori incearca sa scape de acuzatia de fraudare a bugetului de stat, dupa ce timp de aproape un an au incasat ilegal zeci de mii de euro.
Acestia au intrat in vizorul Consiliului Superior al Magistraturii dupa ce, desi s-au pensionat, au ramas in posturile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ignorand procedurile legale de eliberare si reincadrare in functia de magistrat. CSM a stabilit ca aceste proceduri ii obligau sa revina in sistem doar ca judecatori la Curtile de Apel sau tribunalele de unde fusesera initial promovati la Inalta Curte. Consiliul le imputa acestora ca au incasat ilegal banii de pensie de serviciu in cumul ilicit cu salariile de magistrat de instanta suprema. Sase din cei 12 judecatori pensionari au atacat insa hotararea CSM pentru a-si acoperi fraudele financiare.
Hotararea plenului CSM nr.477/2007 impunea "eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor care au obtinut decizii de pensionare si care au procedat la punerea in plata a acestora, dar si-au continuat activitatea, fara a opera o reincadrare in functie, cumuland astfel drepturile de pensie cu indemnizatia pentru exercitarea functiilor respective". Cu alte cuvinte, CSM stabilea ca acei magistrati care au obtinut decizii de pensionare si care au fost puse in practica nu mai pot sa-si continue activitatea decat daca urmeaza procedura de reincadrare in functie. Mai exact, in cazul de fata, locul de munca al judecatorilor pensionati nu ar mai fi fost Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci Curtile de Apel sau tribunalele din care au provenit ca magistrati la instanta suprema. Practic, o decadere profesionala. In caz contrar, a mai aratat CSM in hotararea sa, adica in situatia ramanerii in post, fara a formula cererea corelativa de eliberare din functie si fara a opera o reincadrare legala in functie, devine ilegal cumulul de drepturi rezultat. Este vorba despre cumulul ilicit al incasarii drepturilor de pensie cu indemnizatia ridicata, tot lunar, de catre judecatorul-pensionar ramas in functie.


155 de milioane pe luna
Astfel de cazuri s-au mai inregistrat si la alte instante sau parchete din tara, un exemplu elocvent al ilegalitatii acestui cumul financiar incasat cu buna stiinta fiind cel al fostului prim procuror al Parchetului de pe langa tribunalul Dambovita, Mihai Adrian, denuntat de mai multe ONG-uri ca absolvent al Scolii de Securitate Baneasa. Despre procurorul Adrian Inspectia CSM a stabilit ca a intervenit in favoarea fiicei sale cu ocazia unui control la Parchetul Pucioasa unde se afla un dosar in care aceasta era avocat.
Acest caz insa nu i-a speriat pe judecatorii pensionari de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cei 12 au incasat timp de aproape un an ilegal zeci de mii de euro, detinand functia de magistrat la instanta suprema desi iesisera la pensie. Incalcand astfel grav legea si hotararea CSM despre care am amintit mai sus. Prinsi in offside, o parte din acestia au formulat, chiar la Inalta Curte, o actiune de contestare a hotararii CSM, deschizand doua dosare. Judecatorii s-au bazat probabil pe colegii lor de breasla, care le vor judeca cazul in spiritul proverbului o mana spala pe alta, mai ales cand este vorba de a incasa ilicit de la bugetul de stat pe langa pensia consistenta de magistrat ICCJ de 75 de milioane si o indemnizatie lunara de activitate continuata de 80 de milioane de lei vechi. In lotul contestatarilor deciziei CSM se numara, in dosarul 6778/1/2007, judecatoarele pensionate Eugenia Popa (cu domiciliul ales ICCJ) si Mariana Brandusa Stefanescu (cu domiciliul la ICCJ, sotia fostului nomenclaturist al Judetenei Dolj a PCR, Traian Stefanescu, familie supranumita la Craiova "Stefan-secu"). In celalalt dosar cu cauza si obiect identice (nr.6570/1/2007) apar alte "celebre" judecatoare, precum Zenovia Popescu (cu domiciliul ales ICCJ, un controversat magistrat penalist, specializat in achitari casate de completul de noua judecatori al instantei supreme) sau Maria Gaita (tot cu acelasi domiciliu ales la ICCJ).
Lista magistratilor
Lista cu judecatorii supremi care vor sa-si incaseze in continuare din bugetul de stat si pensia de serviciu si indemnizatia (salariul) de magistrat in functie dupa varsta de pensionare cuprinde urmatoarele nume: Brandusa Stefanescu, Eugenia Popa, Margareta Teodorescu, Zenovia Popescu, Maria Gaita, Magdalena Dumitru. Ceilalti sase judecatori supremi aflati in aceasta situatie, dar care nu au formulat actiune in instanta sunt: Maria Anghelescu (fost inspector in MJ), Gabriela Gaspar (sotia fostului parlamentar PSD Axinte Gaspar), Eugenia Lohan, Ana Savin, Gabriela Stecoza (sotia fostului secretar de stat in MJ Ioan Alexandru, demisionat in 2002 in urma unui mare scandal de presa), Mariana Prodan. Acestia incaseaza si ei, linistiti, aproximativ 160 de milioane de lei pe luna ( pensia de serviciu si salariul de magistrat suprem). Ei nu s-au adresat inca Justitiei pentru a li se recunoaste legalitatea incasarii acestui cumul financiar. (S.A.)
Smecheriile judecatorilor
De ce a fost nevoie de introducerea in instanta, la sectia de Contencios-Administrativ, a doua cauze cu acelasi obiect? Deoarece primul dosar, cel cu numarul 6570/1/2007, a cazut aleatoriu la un complet prezidat de judecatorul Gheorghe Albu, nu tocmai usor de convins in spiritul "solidaritatii imorale de breasla". Ce au facut in aceasta situatie judecatorii-pensionari care au incasat aproape un de zile cate 80 de milioane de lei ilegal, pacalind statul? Au mai introdus o actiune, dupa o saptamana de la anuntarea primei cauze, formandu-se dosarul nr.6778/2007, care a cazut "aleatoriu" la un complet mai bland. Dosarele au primit termene dupa termene din cauza unor chichite generate de partile cauzelor, timp in care banii statului au fost incasati ilicit de cei 12 magistrati. O alta judecatoare aflata in aceeasi situatie, Magdalena Dumitru, nu s-a trecut pe lista cu reclamantii din actiunea impotriva hotararii CSM, deoarece face parte din Sectia Contencios a instantei supreme. Adica acolo unde se solutioneaza cele doua cauze.

Vedete si orientari sexuale

Doua vedete internationale isi socheaza fanii cu inclinatiile sexuale nebanuite, insa dezvaluite de curand, fie personal, fie de alte surse "bineintentionate".

Fanele cantaretului latino Ricky Martin vor fi cu siguranta dezamagite la aflarea vestii ca idolul lor prefera barbatii atunci cand vine vorba de iubire.

Informatia a fost divulgata presei de catre un bun prieten al solistului, care a declarat ca Ricky are o atractie deosebita pentru barbatii frumosi, insa nu a recunoscut niciodata, nici macar celor apropiati, inclinatia sa homosexuala.

Motivul pentru care vedeta a preferat sa tina ascunsa pasiunea sa pentru barbati il reprezinta statutul de persoana publica pe care il ocupa dar si numarul mare de fane din intreaga lume, ce ii apreciaza prestatia muzicala si artistica tocmai datorita melodiilor de iubire pe care le
promoveaza.

Vedete si orientari sexuale Se pare totusi ca Ricky nu prefera numai barbatii, sau, cel putin, nu a avut aceasta inclinatie dintotdeauna. Cu putin timp
in urma, presa de specialitate a aflat ca Ricky detine paternitatea unei fetite de 14 ani, rodul unei aventuri pasagere cu o chelnerita mexicana.

Fetita, numita Paola, traieste in Mexic, alaturi de mama ei.






Vedete si orientari sexuale Si frumoasa Jodie Foster a recunoscut, pentru prima data, orientarea sa sexuala. Actrita din "Tacerea mieilor" a multumit, in public, frumoasei sale partenere, Cydney, pentru sustinerea acordata de-alungul celor 14 ani petrecuti impreuna.

Vedeta a refuzat intotdeauna sa vorbeasca despre orientarea sa sexuala, cu toata ca zvonurile privind lesbianismul sau circula de mai multi ani.

Controversatul eveniment s-a produs
la decernarea premiilor galei Women in Entertainment ce a avut loc in Beverly Hills, unde Jodie a fost premiata.

Actrita, in varsta de 44 de ani, a tinut un discurs emotionant ce a starnit lacrimile celor prezenti, si la sfarsitul caruia a tinut sa multumeasca producatoarei de film Cydney Bernard, pentru ca i-a fost alaturi la bine si la greu si a lasat sa se inteleaga iubirea ce planeaza intre ele.

Vedete si orientari sexualeJodie si Cydney s-au cunoscut in 1993 si se pare ca s-au atasat foarte repede una de cealalta.

Actrita din "The Brave One" este mama a doi baieti, Charles, de 9 ani si Kit - de 6, insa vedeta a refuzat sa dea detalii despre tatal sau tatii acestora.

Jodie Foster este una dintre cele mai bine platite actrite si totodata castigatoarea a doua premii Oscar pentru rolurile de exceptie din "Acuzata" - 1988 si "Tacerea mieilor" - 1991.

Superpetrecere Prima TV, în Piaţa Constituţiei

Mâine, postul de televiziune serbează 10 ani de existenţă printr-un eveniment în aer liber.

Vedetele Prima - Virgil Ianţu, cârcotaşii, Andreea Raicu, Mondenii şi gaşca nebună de la emisiunea "Trăsniţi din N.A.T.O." - au pregătit o serie întreagă de surprize pentru cei care se vor încumeta să petreacă aniversarea lor în Piaţa Constituţiei.

Cei 10 ani îm­pliniţi de Prima TV vor fi marcaţi de o adevărată petrecere, al cărei start se va da începând cu ora 17.00, la Cortul VIP, unde vor fi decernate premiile "Prima TV - 10 ani". În acelaşi timp, Virgil Ianţu şi copiii de la "Te crezi mai deştept?", Super Nanny şi, bineînţeles, Moş Crăciun sunt prezenţi în cortul copiilor. Mo­şul nu a uitat să vină cu sacul de cadouri special pregătite pentru cei mici. De la ora 18:00, "Trăsniţii" vor da milităria jos din pod şi vor antrena publicul într-un program interactiv de instrucţie soldăţească.

Cel care se remarcă la categoria cel mai brav "ostaş" va avea ocazia de a primi un rol în serialul de televiziune "Trăsniţi din N.A.T.O.", transmis de Prima TV. Cei patru "Mondeni", Andreea Grămoşteanu, Mihai Bendeac, Mirela Zeta şi Dragoş Stoica, vor împărţi cortul cu "Trăsniţii", unde îşi aşteaptă fanii pentru o sesiune de autografe şi fotografii. Cele mai bune momente ale serialului vor putea fi urmărite chiar în cort.


Cei doi cârcotaşi pun la bătaie premii pentru câştigătorii unui concurs inedit: “Răvaşe, răvaşe de la cârcotaşi şi cârcotaşe”.

Răvaşele aduc câştigători


La ora 18.30, cortul "Megastar" va fi gazda primului concert live al finaliştilor "Megastar". Emisiunea ce caută vedete autohtone este moderată de frumoasa Andreea Raicu, care nu va lipsi de la eveniment. Protagoniştii "Cronicii Câr­cotaşilor", Şerban Huidu şi Mihai Găinuşă, vor avea, de asemenea, un cort al lor, unde, începând cu ora 19.00, vor da startul la cel mai "cârcotaş" concurs: "Răvaşe, răvaşe de la cârcotaşi şi cârcotaşe".

Clubul actritelor disparute

Julia Roberts, Mira Sorvino, Jodie Foster. Ele si altele asemenea lor au stat ceva timp pe tusa sau pe tv, dar 2007 le-a pus in brate un rol care nu numai ca le-a reabilitat, dar le-a marit si cota.


Modelul lui Audrey Hepburn, superstarul care s-a pensionat in culmea gloriei, nu se aplica des pe la Hollywood, mult mai popular fiind acela al „concediului“. Insa, nu o data, vacanta unei actrite, mai ales cind se prelungeste, se traduce
prin „Adio, cariera!“. Micul
ecran are si el un dus-intors: o data ce ajungi pe el, oportunitatea de a reveni pe pelicula piere vazind cu ochii.

Asta o demonstreaza fosta Ally McBeal, actrita Calista Flockhart. N-a mai pupat marele ecran din 2005 incoace. In schimb, a lucrat la cinci episoade din serialul „Brothers and Sisters“. In acest context
, Mira Sorvino este un contraexemplu. E drept, si ea si-a incercat norocul cu televiziunea timp
de doi ani. Insa, in 2007, actrita laureata cu Oscar a tras doua roluri cistigatoare: unul episodic, ce-i drept, dar intr-un film caruia i se acorda o consistenta atentie mediatica - „Reservation Road“, de Terry George, la care i-a avut drept colegi pe Jennifer Connelly, Joaquin Phoenix si pe Mark Ruffalo. Al doilea as din mineca lui Sorvino sfideaza Razboiul Rece - e vorba despre blockbusterul rusesc „Leningrad“, regizat de Aleksandr Buravski. Iar aceste proiecte au reintrodus-o pe actrita in piata muncii din industria
cinematografica: are trei proiecte in 2008.

Cea mai lunga pauza a luat-o Julia Roberts. Dupa „Ispita“, din 2004, ea si-a mai pus doar vocea in slujba lungmetrajelor. Insa, in 2007, a impartit marele ecran cu Tom Hanks in „Charlie Wilson’s War“, un film care si-a avut premiera in Texas acum citeva zile. Lungmetrajul lui Mike Nichols a avut parte de o „receptare promitatoare“, potrivit „Hollywood Reporter“, iar „Variety“ lauda interpretarea lui Roberts, afirmind ca ii confera personajului ei o aura machiavelica. Cazul ei este insa unul fericit. La celalalt capat al spectrului se plaseaza Julia Ormond. De cind cu „Barbierul din Siberia“, al lui Mihalkov, din 1998, sint sanse mici sa mai fi auzit de ea. A pendulat intre tv si lungmetraj, dar in productii cu un grad ridicat de obscuritate. Nici ultimele ei eforturi nu au avut mai mult succes: a jucat secundar intr-un film dedicat unei alte „relansari la rampa“, si anume cel al lui Lynch, „Inland Empire“, menit sa repuna pe roate cariera Laurei Dern, o alta „disparuta“. Iar in 2007 criticii au comentat jenati prestatia lui Ormond din „I Know Who Killed Me“, in care acompania o interpretare la fel de jalnica, anume cea a lui Lindsay Lohan.


Jodie Foster , una dintre cele mai retrase staruri hollywoodiene, era pur si simplu prea solicitata pentru a sta pe bara. Dar ceva similar tot a facut, si anume din 2002, de la „Panic Room“, s-a infipt la roluri putine si usurele, nu mai mult de unul pe an: dupa 24 de luni de pauza, in 2004 a fost rolul secundar din „O logodna foarte lunga“ al lui Jeunet, urmind „Flightplan“ (2005) si „Inside Man“ (2006). Abia in acest an si-a asumat rolul principal si pivotal din „The Brave One“, iar criticii au rezonat cu entuziasm la interpretarea ei. Si, ca sa demonstreze ca are „curaj“ de-adevaratelea, Foster si-a facut si coming out-ul in acest an, marturisindu-si sus si tare orientarea homosexuala.

De parca munca in hopuri nu ar fi o provocare suficient de acuta, mai exista doua blesteme in voga prin cetatea filmului. Primul poarta numele lui Tom Cruise: cit a fost casatorita cu el, Nicole Kidman a stat cuminte in nisa, iar modul ei de a juca nu iesea in evidenta decit prin balarii, vezi cele din „Eyes Wide Shut“. Acum e rindul lui Katie Holmes, care, de la „Batman Begins“ si de la „Thank You for Smoking“, din 2005, a somat de-a dreptul. Dar macar are trei proiecte pe teava pentru 2008.

Al doilea blestem poarta abracadabrantul nume de Oscarul pentru Cea mai buna actrita in rol secundar. Iar cea mai recenta victima si, ca atare, disparuta in 2007 este cistigatoarea de anul trecut a statuetei, Jennifer Hudson („Dreamgirls“). Macar pentru 2008 are puse deoparte doua proiecte, printre care rolul episodic al asistentei lui Carrie Bradshaw din lungmetrajul iminent „Sex and the City“.

*
Cel mai bine platite din 2007

„Hollywood Reporter“ a realizat recent un clasament al celor mai costisitoare actrite din cetatea filmului. Virful listei il ocupa Reese Witherspoon, cu 15-20 de milioane de dolari per film, desi „Rendition“ a fost un esec la box office, urmata, la mica distanta, de Angelina Jolie, cu cereri asemanatoare, chit ca pe „Beowulf“ s-a ales cu doar opt milioane de dolari. Sub ele vine Cameron Diaz, cu pretentii de maximum 15 milioane de dolari. Nicole Kidman a ajuns pe locul 4, pierzind doua pozitii fata de clasamentul de anul trecut si cerind minimum zece milioane de dolari per pelicula. Locul 5 il impart trei actrite: Julia Roberts, Renee Zellweger si Sandra Bullock. Jodie Foster si Drew Barrymore nu capata mai mult de 12 milioane de dolari, iar Halle Berry inchide topul cu nu mai mult de zece milioane de dolari.

De Revelion, vedetele declanseaza «goana dupa aur»

Cei mai multi dintre artistii autohtoni vor petrece noaptea dintre ani muncind. E drept ca recompensa financiara este tentanta. Tocmai de aceea, cåntaretii se vor afla pe drumuri, intre orase. Alte vedete au ales deja ca destinatii de vacanta Austria sau Italia, pentru statiunile montane, unde se poate schia, in timp ce altii vor pleca in provincie, unde ii va prinde Anul Nou impreuna cu cei dragi.

Mihaela Radulescu ne-a declarat ca abia asteapta sa-l obisnuiasca pe fiul ei, Ayan, cu schiurile si placa de snowboard. Pentru asta, vedeta Antenei 1 va pleca impreuna cu toata familia in Austria, unde se va intalni si cu Liana Stanciu, sotul ei si fetita bolnava a acesteia, pentru care Mihaela a organizat o campanie de strangere de bani in scopul tratarii ei intr-o clinica din Viena. „De Craciun voi fi la Viena cu Elan, Ayan si parintii mei si o sa ne vedem si cu Liana, Mita si Teodora. Dupa aceea plecam la ski. Vreau ca baiatul meu sa ia primele lectii de snowboard si ski. La Kitzbuehl vom petrece Revelionul si ne vom intoarce in tara in prima saptamana din ianuarie“, ne-a povestit Mihaela.

Pe Andreea Raicu si iubitul ei,Tud
or Chirila, Revelionul ii va prinde separat, pentru ca solistul trupei Vama va avea de onorat un concert. In acest timp, Andreea se va distra alaturi de prietenii ei la o petrecere: „Va veni si Tudor dupa ce va incheia spectacolul“, ne-a declarat vedeta de la Prima TV. Valentina si Cristian Boureanu au ales anul acesta sa plece din tara de Revelion: „Daca de Craciun stam acasa, cu familia, Revelionul o sa-l petrecem intr-o statiune montana din Italia. Cele de la noi sunt foarte aglomerate si am vrea sa incercam si altceva“, spune Valentina.

Pentru ei, banii sunt pe primul loc
Anamaria Ferentz prefera sa faca un ban de Revelion, in loc sa se distreze cu prietenii, asa ca a acceptat sa cante la petrecerea organizata la Romexpo. Artista va fi rasplatita cu 2.500 de euro pentru acest spectacol. Si Cristina Rus vrea sa intampine anul 2008 cu mai multi bani in buzunar. Blonda va canta la Cluj, in cadrul unui spectacol organizat de primaria orasului. La fel va proceda si Andreea Antonescu. In noaptea dintre ani, artista se va plimba de la Ploiesti la Brasov, unde va avea recitaluri si ne-a marturisit ca este nerabdatoare sa urce pe scena. Julia Jianu va canta mai intai in Capitala, iar apoi va pleca si ea la munte, la Brasov, unde va mai sustine un concert. De departe insa, cel mai aglomerat artist in aceasta prioada este Mihai Traistariu. Interpretul va porni zilele acestea intr-un turneu de Craciun, iar dupa noaptea de Revelion va fi mai bogat cu 12.500 de euro. Mihai va canta in doua programe la Rompexpo, unde va fi platit cu 6.000 de euro. Va continua seria spectacolelor la un restaurant de lux din Bucuresti si se va indrepta apoi spre Calarasi si Buzau. Cu 6.000 de euro va fi recompensat si maestrul Nelu Ploiesteanu, care va distra invitatii la o petrecere din Sinaia. Alina Sorescu va petrece si ea Revelionul pe drumuri: „In noaptea dintre ani am in jur de opt concerte, in diferite locatii. M-am obisnuit sa fiu solicitata pentru multe spectacole, asa ca nu va fi nici o problema“. Andreea Banica va avea sapte concerte, atat in Bucuresti, cat si in provincie. Pentru fiecare aparitie, fosta Blondy va incasa in jur de 3.500 de euro. Pe Luminita Anghel, 2008 o va gasi la Romexpo, acolo unde s-a ocupat de organizarea Revelionului catorva mii de oameni. „Voi fi acolo toata noaptea si voi petrece alaturi de multi oameni care au ales sa vina la Romexpo. Vor fi si Tom Jones si multi alti artisti“, spune cantareata, care va si interpreta cateva piese in noaptea de Anul Nou. La Rompexpo va canta si Andra, asa cum obisnuieste in fiecare an. Marcel Pavel va intampina Anul Nou muncind, ca de fiecare data. „Voi canta patru, cinci melodii celor care petrec Revelionul la Romexpo si marturisesc ca abia astept sa-l vad pe Tom Jones. Sunt un mare fan si sper sa am ocazia sa cant cu el, daca nu pe scena, macar in culise“, ne-a spus cantaretul. In ceea ce priveste distractia din noaptea dintre ani, Pavel mai are de asteptat pentru ca abia pe doi ianuarie, artistul va pleca impreuna cu sotia si cei doi baieti in Poiana Brasov, la schi. Cornelia Catanga nu putea intampina noul an decat prin muzica. „Voi canta asa cum se intampla in fiecare an. Oamenilor le place muzica mea si ma invita sa le aduc bucurie in noaptea de Revelion. Ma bucur ca sunt cu sotul meu si cu baiatul nostru si ca ne prinde 2008 impreuna“, ne-a spus cantareata. Crina Matei va avea o noapte plina. Canta in Bucuresti in nu mai putin de trei locuri, impreuna cu Marius Mihalache Band, iar apoi merge la munte, unde se va relaxa cateva zile. „Imi place mult sa cant si n-as putea petrece ultima noapte din an altfel“, spune Crina. Si Anna Lesko si-a programat deja spectacolele pentru Revelion. Artista va avea nu mai putin de opt concerte, majoritatea la petreceri private. Printre cei care nu au vrut sa-i prinda Revelionul cantand se numara Stefan Banica jr si Cristina Spatar, care vor dedica aceasta noapte familiei.

Columbenii nu mai sunt «in direct» anul acesta
Anul trecut, i-am putut vedea pe sotii Columbeanu intr-o transmisiune directa de la resedinta lor de la Izvorani, la o petrecere care se voia a fi de lux, dar a starnit mai degraba plictiseala telespectacorilor. Si anul acesta, miliardarii vor petrece Revelionul acasa, dar nu vor mai fi „in direct“ la televizor: „Anul trecut, cei de la B1TV ne-au propus sa transmitem in direct, dar pana acum nu am primit nici o propunere pentru anul asta. Ne dorim multa liniste pentru noul an“, ne-a spus Irinel Columbeanu. „Revelionul il voi face acasa cu familia mea. Abia astept sa vad artificiile si mai ales reactia Irinei. Va fi o seara grozava“, ne-a declarat Monica. Edi Iordanescu si-a format un obicei la fiecare sfarsit de an de a petrece noaptea dintre ani la munte, la Predeal. „O sa merg, ca si pana acum, cu cativa prieteni la Predeal, iar de Revelion o sa ne distram intr-un club“, ne-a spus Edi. Zina Dumitrescu se respecta ca intotdeauna si a ales o destinatie de vis si pentru inceputul lui 2008. Creatoarea de moda va merge impreuna cu sotul si cativa prieteni apropiati in Austria, intr-o statiune de lux, unde vor sta la un hotel de cinci stele.

Piersic petrece Anul Nou la Cluj
Florin Piersic alege sa ramana in familie de Revelion si va petrece cu cei dragi la Cluj. „Inca nu mi-am facut planuri prea mari pentru Anul Nou, dar in mod sigur 2008 ma va prinde la Cluj alaturi de familia mea iubita“, ne-a spus actorul. Actorul Alexandru Arsinel vrea o sarbatoare in familie, asa ca de Revelion va petrece alaturi de sotie si de inca o familie cu care este prieten de foarte mult timp. „Mergem la casa mea de la Sinaia si vom intampina Anul Nou cu sprit, sarmale si multe alte porcarii. Vom sta in jur de zece zile. Imi pare rau ca nu mai pot schia pentru ca a fost una dintre marile mele pasiuni. Acum nu ma mai tin picioarele, am burta...“, ne-a spus amuzat Arsinel. Cosmin Keghes, alias Dezbracatu’, este baiat cuminte si ramane in familie, nu de alta, dar este primul Revelion ca barbat insurat. „Am muncit mult anul asta, asa ca de Anul Nou stau acasa cu mama, cu tata, cu sotia mea si as vrea sa ma odihnesc un pic“, ne-a spus carcotasul. A continuat apoi in stilul care l-a consacrat: „Da, draga, petrec la vila mea de la Milano! Dupa Revelion voi merge si la shopping!“.

Fără scrupule! Hugh Grant îşi împarte prostituatele cu amicii

Celebri, bogaţi, talentaţi în profesia lor, unii bărbaţi ar putea avea orice femeie şi-ar dori. Şi totuşi, nume cu răsunet în cinematografie preferă să-şi petreacă timpul în compania damelor de moravuri uşoare.

Hugh Grant are o adevărată experienţă în acest domeniu. Deşi a cunoscut ceea ce înseamnă o femeie stilată, întrucât a fost cuplat cu Liz Hurley şi Jemima Khan, înclinaţia actorului este spre prostituate.

„Viciul” său a ieşit la iveală cu 12 ani în urmă, când a fost arestat de poliţie în timpul unei partide de sex oral cu o astfel de femeie, iar boala nu i s-a vindecat nici până acum. Chiar şi după episodul cu trei prostituate într-o noapte , Grant rămâne la acelaşi comportament.

O nouă întâmplare a avut loc la un restaurant japonez din Londra, unde starul a poposit în jur de ora 11.30 seara, însoţit de o brunetă şi de un alt bărbat. Trio-ul a stat până aproape de ora 1.30 de dimineaţa, timp în care bărbaţii au pipăit-o nestingheriţi pe tânără, oferindu-le celorlalţi un spectacol inedit, relatează Mirror.

„A fost dezgustător. Hugh şi fata nu aveau deloc scrupule. Erau neruşinaţi, fără să le pese că nu sunt singuri. Au stat toţi trei pe o canapea, iar fata se afla la mijloc. Grant a început să pună mâna pe ea, iar de partea cealaltă, bărbatul care era cu ei îi atingea brunetei coapsele. Părea a fi un acord între toţi trei”, a declarat un martor.

Partea cea mai „delicată” abia acum urmează. „Hugh şi-a băgat degetele în gura ei şi ea a început să i le sugă”, a continuat sursa.

Întrebat de jurnalişti ulterior dacă aşa au stat lucrurile, Grant le-a răspuns enervat: „Duceţi-vă naibii!”

Greenpeace: consolele de jocuri sunt toxice

Greenpeace lanseaza o ofensiva impotriva producatorilor de console de jocuri, pe care ii acuza ca sunt in urma industriei de PC-uri si telefoane mobile in privinta folosirii de substante toxice si a reciclarii produselor proprii.

Pentru a-si sublinia punctul de vedere, Greenpeace s-a folosit de 3 personaje, protagonisti principali ai unor jocuri pentru cele 3 console majore, si anume Mario de la Nintendo, Master Chief (din Halo) de la Microsoft si Kratos (God of War) de la Sony.

Intr-un clip video postat pe un nou site, Clash of the Consoles, cei trei sunt pusi in fata “celei mai cumplite amenintari de pe fata pamantului”, consolele Wii, Xbox 360 si PlayStation 3.

Este modul prin care Greenpeace vrea sa atraga atentia asupra problemelor de mediu ale celor 3 console de jocuri. “Acestea contin chimicale toxice si pot contribui la cresterea masiva a deseurilor electronice, care sunt adeseori aruncate, cauzand poluare pe scara larga a mediului si probleme de sanatate pentru muncitorii neprotejati.” Greenpeace afirma ca industria de console de jocuri este una cu cele mai rapide cresteri din gama produselor electronice de consum, cu 60 milioane de console vandute si 14% crestere in ultimul an.

Greenpeace a lansat in ultima vreme o campanie pentru a convinge producatorii de echipamente electronice sa renunte la folosirea de substante toxice precum PVC (policlorura de vinil) si BFR (retardanti brominati de flacara) in produsele proprii. In acest sens Greenpeace publica trimestrial un clasament in care principalii producatori sunt notati in functie de politicile la acest capitol, precum si pentru eforturile de preluare si reciclare ale produselor proprii, atunci cand acestea se invechesc.

In ultimul astfel de clasament, Greenpeace a inclus pentru prima data si pe producatorii de console Nintendo si Microsoft (Sony era si inainte, dar pentru alte produse), care au fost plasati pe ultimele locuri, datorita faptului ca toate consolele reprezinta un pericol pentru mediu.

Conform Greenpeace, Sony are un program de a renunta la substante toxice in produsele sale pana in 2011, dar acesta nu acopera si PlayStation. Sony are insa cel mai bun program de reciclare dintre cei 3, preluand produsele proprii vechi gratuit, dar doar in Statele Unite.

Microsoft are o politica de a elimina compusii toxici pana in 2011, dar nu are un program de reciclare, in timp ce Nintendo sta cel mai prost la acest capitol, fiind plasata pe ultimul loc dintre toti producatorii supervizati de Greenpeace. Nintendo a castigat puncte doar la consumul de energie al consolei Wii, de doar 15 wati, in comparatie cu 97 wati pentru Xbox 360 si 128 wati la PS3.

Pe noul site create, Greenpeace ofera utilizatorilor posibilitatea de a trimite scrisori catre cele 3 companii pentru a le cere sa-si imbunatateasca politicile de mediu.

Knol - un concurent pentru Wikipedia de la Google

Google pregateste un lexicon online, unde fiecare poate contribui cu articole pe orice tema, autorii putand si castiga bani de pe urma acestora.

Proiectul, care deocamdata se numeste Knol (cuvant care se pare ca inseamna o notiune, o unitate de cunoastere), este o combinatie de Wikipedia si Squidoo (un site cu content generat de utilizatori, pe anumite teme), dar cu arome Google.

Conform blogului Google, noul tool are ca scop incurajarea celor care au cunostinte intr-un anumit domeniu sau despre un anumit lucru sa scrie un articol despre acel subiect. Un “knol” despre un subiect este menit sa fie primul lucru pe care sa il citeasca un utilizator care cauta detalii despre acel subiect.

Pana aici lucrurile seamna cu Wikipedia, Google oferind platforma, adica site-ul unde se va gasi articolul si tool-urile de editare. Proiectul vrea insa sa evidentieze autorii, ceea ce este mai apropiat de Squidoo, ceea ce are potentialul ca lucrurile sa fie facute intr-un mod mai profesionist.

Vor exista astfel mai multe articole pe aceeasi tema, de la diferiti autori, ale caror nume si date personale vor fi vizibile. Google nu va interveni in nici un fel asupra continutului, ci doar va asista in clasificarea acestora, promovand astfel concurenta intre autori. Cititorii vor putea revizui si da note acestor knol-uri, propulsandu-le astfel pe primele locuri in rezultatele cautarilor pe o anumita tema, afisate bineinteles de catre Google.

In plus, pentru ca vorbim de un proiect Google, autorii articolelor vor putea primi bani pentru munca lor, bani rezultati de unde altundeva decat din reclamele afisate impreuna cu articolele, pe modelul AdSense.


Proiectul este in versiune de test, primii autori fiind invitati de catre Google. Nu se stie deocamdata cand va fi lansat pentru public acest nou tool, care promite sa schimbe modul in care este raspandita cunoasterea online.

Succesul jocului Assassin's Creed a suprins chiar şi pe Ubisoft

Compania franceză Ubisoft a anunţat că veniturile realizate din vânzarea jocului Assassin's Creed au depăşit estimările prognozate iniţial. Cele 2.5 milioane de exemplare vândute până acum, la doar o lună de la lansare, certifică faptul că acest joc a prins la public. Având la bază succesul acestui joc, Ubisoft a estimat vânzarea altor 2.5 milioane de exemplare până în martie 2008, ceea ce înseamnă o creştere de 66 procente faţă de previziunile iniţiale.

Assassin's Creed a fost lansat la jumătatea lunii noiembrie, momentan doar pentru cele mai noi console de la Microsoft şi Sony, adică Xbox 360 şi PlayStation 3. Jocul a primit numeroase review-uri pozitive pentru grafica excelentă şi pentru acţiune, dar a primit şi critici pentru story line-ul destul de confuz. Un scurt trailer al acestui joc poate fi găsit aici. Per total, jocul a fost bine primit de către gameri, iar vânzările demonstrează acest lucru.


Jocul costă aproximativ 60 de dolari indiferent că este dedicat lui Xbox 360 sau PlayStation 3. Dacă sunteţi nerăbdători să îl jucaţi pe tradiţionalul PC de acasă, atunci mai aveţi de aşteptat până în luna februarie a anului 2008. Dacă Ubi vor respecta promisiunea, desigur. Dacă nu, atunci ceva mai încolo...

Sony şi noua sa cameră foto Twirl N' Take

Compania niponă Sony a realizat un prototip de cameră digitală ce surprinde nu doar cu forma sa cu adevărat originală, ci şi cu faptul că energia necesară funcţionării nu provine de la acumultori sau de la reţeaua electrică, ci chiar de la utilizator.



Modelul se numeşte Twirl N' Take şi poate genereze energia pentru o singură poză dacă rotiţa care face parte integrantă din cameră este mişcată timp de 15 secunde. Datorită puterii mici dezvoltate de acest sistem inovator camera nu dispune de display, aşa că trebuie conectată la PC pentru a putea vizualiza poze.


Camera foto digitală propriuzisă este împrumutată de pe telefoanele mobile şi se situează pe braţul sistemului ce generează electricitate.


Gama "odo", din care face parte şi această cameră foto, mai conţine o cameră video, Crank N' Capture şi o altă cameră foto, Spin N' Snap. Toate produsele din această linie au o singură trăsătură comună: sistemul original de alimentare al dispozitivului respectiv.


Sony nu a anunţat nici când va începe producţia camerei foto Twirl N' Take şi nici când o va lansa pe piaţă. Rămâne de văzut în anul următor dacă renumitul fabricant va renunţa sau nu la acest... inovator model de cameră.

Incendiu de proportii la Sighet

Hala dezafectata a SC Construct SM Group SA, cunoscuta sub denumirea de UIL, a ars din temelii, insa pagubele au fost mai mici
decat cele declarate initial de angajati
. Daca ei au vorbit initial de pierderi de circa 5,5 milioane de euro, la o a doua evaluare s-au oprit doar la o suma de 50.000 de euro. Pompierii militari, împreuna cu o echipa de criminalisti de la Politia Sighetu Marmatiei, fac o ancheta pentru a stabili cauza izbucnirii incendiului, dar si valoarea exacta a pagubelor.

Un incendiu de mari proportii a izbucnit in zorii zilei de vineri in incinta societatii UIL Sighet, unde o hala dezafectata, in care se aflau depozitate cantitati importante de lemn, rumegus, butelii de gaz, oxigen, acetilena si zeci de butoaie cu lac, precum si un utilaj de valoare, a ars din temelii. Mai mult
, tavanul si peretele din spate al cladirii au fost spulberate de explozia produsa in urma aprinderii buteliilor cu materiale combustibile, insa nimeni nu a fost ranit. Ore in sir s-au luptat pompierii ca sa stinga flacarile, care au putut fi vazute de la mare distanta.


Incendiul a izbucnit in jurul orelor 4 si jumatate dimineata, fiind vazut de paznicul societatii, care a si alertat serviciul de pompieri din Sighetu Marmatiei.

La fata locului au fost trimise toate masinile de interventie ale serviciului local, care, ajutate de angajati ai societatii, au inceput sa scoata din hala materialele combustibile.

Mai multe butoaie cu lac au fost mutate din hala, insa muncitorii nu au mai avut timp sa evacueze si buteliile, astfel incat unele dintre acestea au explodat, distrugand in totalitate un perete al cladirii si provocand prabusirea tavanului.

Din fericire, in momentul deflagratiei nu era nimeni in imobil, iar pompierii se aflau pe partea opusa astfel incat nu au fost victime. Suflul deflagratiei a fost puternic si a provocat o stare de panica in randul celor aflati la fata locului.

Locotenent Dacian Fit de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Sighetu Marmatiei a declarat ca s-au scos ”50 de butoaie pline cu lac folosit pentru mobila, dar o butelie cu gaz a explodat si una cu oxigen”.

”A fost atat de puternica explozia incat un perete intreg s-a prabusit. Apoi s-a prabusit acoperisul halei. Flacarile erau imense”, a povestit un martor.

Ovidiu Moldovan, ISU Sighet, a spus ca ”focul a fost intetit si de peste 100 de tone de rumeges, mai multe tone de brichete din rumegus si alte materiale combustibile”, astfel incat interventia a fost extrem de dificila, mai ales ca hala nu avea nicio sursa de apa. Pericolele au fost la tot pasul din cauza materialului lemnos vechi care ardea si a grinzilor de sustinere
care se prabuseau.

Pompierii au izolat si asigurat in primul rand cladirile din vecinatate, respectiv alte doua hale - tot dezafectate - dar mai ales hala de productie a unei firme
comerciale din apropiere, care avea depozitate la doar cativa metri de incendiu mai multe materiale combustibile.

Pompierii au actionat non-stop pentru stingerea focului pana in jurul orelor 10.00, cand au reusit sa localizeze incendiul. Echipele de interventie au ramas insa in zona, pentru ca imobilul a continuat sa fumege, astfel incat exista riscul reaprinderii.

Hala, cu o suprafata de 1.800 de metri patrati, era dezafectata, fiind folosita ca spatiu de depozitare, dupa cum a declarat directorul UIL, Gheorghe Grad. Acesta a venit pe platforma industriala imediat ce a fost anuntat de incendiul produs in hala, mai ales ca in interior se aflau bunuri in valoare de mai multe milioane de euro.

Directorul general al societatii comerciale, Gheorghe Grad, a declarat ca a vrut sa transforme cladirea in sala de sport. "Foloseam hala doar ca depozit si mai era folosit doar vestiarul. Atata doar ca prin tabloul electric trecea curentul care alimenta firma din apropiere. Probabil ca incendiul a pornit din vestiar. Nu exclud nici varianta unei maini criminale", a spus Grad. Si martorii afirma ca incendiul s-ar fi iscat in zona vestiarului, unde s-a produs si explozia tubului de oxigen.

Societatea se afla la periferia municipiului Sighetu Marmatiei, in zona industriala, fiind situata in apropiere de granita cu Ucraina. Aceasta are ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului.

Se inchide sacul

Cele 11 milioane de euro promise de Guvern pentru modernizarea aeroportului au pierdut drumul catre Sibiu. Nu vor veni nici pina la sfirsitul anului si, probabil, nici anul viitor. Cu toate acestea, autoritatile locale nu si-au pierdut speranta de a vedea banii.
Guvernul a alocat pentru aeroportul sibian doar jumatate din sprijinul financiar promis

Soarta fondurilor de la Guvern pentru aeroportul sibian e clara. Sint „in aer". Din 22 de milioane de euro, Executivul a trimis 11. Cealalta jumatate a banilor a fost, partial, acoperita din fonduri proprii. Consiliul Judetean si cel Local au aprobat, in luna septembrie, suplimentarea investitiei cu noua milioane de euro. Desi decizia consilierilor confirma ipoteza ratacirii banilor, autoritatile locale inca spera ca Guvernul se va tine de cuvint. Presedintele Consiliului Judetean, Martin Bottesch si cei doi vicepresedinti, Gheorghe Dicu si Iosif Moldovan, au declarat, in repetate rinduri, ca asteapta ca oficialii de la Bucuresti sa-si onoreze promisiunile. „Nu cred ca banii vor veni pina la sfirsitul anului, dar sper sa vina in 2008. Oricum, pista va va fi terminata in luna mai si nu cred ca avem nevoie, pina la sfirsitul anului, de acei bani", a apreciat liberalul Dicu. La inagurarea terminalului, in septembrie, si ministrul Transporturilor a promis ca va pleda pentru alocarea fondurilor. Fara niciun rezultat.

Din 2008, bani mai putini

Sibiul nu va mai fi pe lista de prioritati a Guvernului, anul viitor. A spus-o primarul Klaus Johannis, dar au spus-o si reprezentanti ai administratiei centrale. Finantari vor mai fi, insa sumele vor fi considerabil mai mici decit cele alocate in anul in care Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana. Potrivit lui Gheorghe Dicu, prioritatile Consiliului Judetean in 2008 sint proiectele finantate prin Programul Operational Regional si prin alte oportunitati comunitare. „Trebuie sa ne concentram pe proiectele cu finantare europeana. Ar fi pacat sa pierdem bani. Am inceput sa lucram la astfel de proiecte, dar vom face acest lucru si anul viitor", sustien Dicu. Drumul Sibiu-Agnita si drumul de la Riul Sadului sint doar doua exemple de lucrari care prind contur pe bani europeni.

"Ieseni, la ora 16, in Piata Unirii"

In 14 decembrie 1989, o parte din Iasi dadea in clocot. Era intr-o joi. Citeva mii de oameni primisera niste mesaje ciudate, de unde intelegeau ca se pregatea ceva contra regimului Ceausescu. Zidul Berlinului cazuse, avusese loc si revolutia de catifea in Cehoslovacia, cortina de fier se tot stringea, dupa mai demult inceputa Perestroika.

La Iasi, exista o stare de puternica efervescenta intelectuala, anticomunista, intretinuta de Grupul de literati in frunte cu Dan Petrescu, Luca Pitu, Liviu Antonesei, Alexandru Calinescu. Mai inainte cu doi ani, la Fabrica Nicolina, avusese loc o mare revolta impotriva lui Ceausescu, condusa de muncitorul Titi Iacob.
Stefan Prutianu

La inceputul lui noiembrie 1989, unui tinar economist de la CUG, Stefan Prutianu, i-a venit o idee nebuneasca: sa infiinteze un fel de partid revolutionar, Frontul Popular Roman si sa puna la cale o revolta de masa. A vorbit mai intii cu citiva oameni de incredere, iar apoi Frontul urma sa se extinda dupa principiul plasei de paianjen: fiecare membru accesa alti trei.

Ca data a revoltei a fost stabilita ziua de 14 decembrie, ora 16.00. „Veniti pe 14 decembrie in Piata Unirii, la ora 16. Se vind portocale!", a fost mesajul telefonic cifrat prin care era chemata multimea la manifestatie. S-au impartit si peste 1000 de manifeste, realizate pe coli de hirtie imprimate cu radiera, la o tiparnita artizanala.

Pe 14 decembrie, la ora 16, Piata Unirii era intesata de lume, dar si de trupe de ordine ale Militiei, Pompierilor si Securitatii. Statia de tramvai din Piata Unirii a fost mutata pe strada Cuza Voda tocmai pentru a se evita aglomerarile. Revolta fusese compromisa. Nu a putut avea loc. Simbolurile sale, imnul "Desteapta-te romane" si steagul fara stema urmau a fi folosite citeva zile mai tirziu.

Capii miscarii esuate, Stefan Prutianu, Vasile Vicol, Cassian Maria Spiridon, Valentin Odobescu si Ionel Sacaleanu au fost arestati pentru "manifestari anarho-protestatare". Iasul a ratat ocazia de a fi Timisoara Romaniei.

Astazi, exista voci care spun ca revolta din 14 decembrie ar fi fost de fapt o diversiune, pregatita de Securitate. Stefan Prutianu spune ca exista destule probe care sa demonstreze contrariul, numai sa fie scoase la iveala. „Voi sustine fara incetare ca ideea acestei manifestatii a pornit din capul meu", declara Stefan Prutianu, azi profesor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, de la Universitatea "Al.I.Cuza".

Mischie a rămas şi fără funcţia de prorector

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, a rămas şi fără funcţia de prorector al Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. Magistraţii Curţii de Apel Craiova au decis
, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, că Nicolae Mischie nu se poate întoarce în fruntea universităţii.

În 11 decembrie 2007, Curtea de Apel Craiova a dat sentinţa definitivă şi irevocabilă în procesul în care părţile au fost Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu şi Nicolae Mischie. Asta după ce dosarul
fusese luat în pronunţare din 4 decembrie, dar decizia a fost amânată. Acesta este primul dosar pe care Universitatea din Târgu-Jiu îl câştigă în războiul dus cu angajaţii instituţiei de învăţământ superior. Dacă magistraţii din Târgu-Jiu s-au arătat îngăduitori cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, cei din Craiova şi-au spus ultimul cuvânt: Mischie nu poate fi prorector.
Senatul şi Mischie

În urmă cu un an, conducerea Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu a decis ca Nicolae Mischie, care ocupa funcţia de prorector, să fie demis din funcţie. Motivul a fost acela al dosarelor penale pe care fostul baron de Gorj le
avea de pe vremea când conducea Consiliul Judeţean Gorj. Senatul universităţii a considerat că cele şapte dosare aflate pe numele lui Mischie prejudiciază imaginea instituţiei de învăţământ superior. În plus
, au mai argumentat că fostul şef al judeţului nu ar mai avea timp
fizic pentru a se ocupa şi de problemele penale şi de universitate. Drept urmare l-au demis din funcţie. Mischie a atacat decizia şi a obţinut la Tribunalul Gorj o hotărâre prin care era repus în funcţia de prorector, considerându-se o măsură abuzivă împotriva lui. I-au fost acordate şi despăgubiri de aproape 10.000 de lei, reprezentând indemnizaţia de conducere.
Universitatea Constantin Brâncuşi a declarat apel şi, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, pronunţată ieri de Curtea de Apel Craiova, s-a decis că Nicolae Mischie nu se poate întoarce pe funcţia de prorector.
„Judecătorii din Gorj nu au fost corecţi”

Rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Adrian Gorun, a declarat că o astfel de decizie arată incorectitudinea magistraţilor din Gorj, care iniţial i-au dat speranţe lui Mischie. „Mi s-a transmis şi mie această informaţie, după ce juriştii universităţii au verificat-o. A fost o decizie amânată a judecătorilor Curţii de Apel Craiova, dar este una corectă”, a declarat Adrian Gorun.
Fostul prorector Nicolae Mischie nu a putut fi contactat, însă i-a declarat colegului de universitate, Vasile Popeangă, că regretă că nu s-a prezentat niciodată la proces. „A crezut că va câştiga fără să fie prezent şi a pierdut. A tratat cu superficialitate acest proces, crezând că nu mai trebuie să convingă pe nimeni că are dreptate”, a declarat Vasile Popeangă, cel care a trecut şi el printr-o astfel de situaţie. Popeangă a câştigat, de asemenea, procesul cu universitatea după ce Senatul a decis să-l demită din funcţia de prorector. Mai trebuie să treacă şi de Curtea de Apel Craiova, întrucât conducerea instituţiei de învăţământ superior a anunţat că va declara apel. „Eu mă voi prezenta la proces şi mă voi lupta pentru dreptul meu”, a declarat Popeangă.
Fostul baron Nicolae Mischie, de când a fost demis din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi din cea de lider al PSD Gorj, mai deţinea doar funcţia din universitate.

Cu telegondola spre partiile de schi

Azi vor fi inaugurate noile instalatii de transport pe cablu din Sinaia si Azuga.



Turistii care vor veni in acest weekend in statiunile Sinaia si Azuga vor putea ajunge pe partiile din zonele respective in doar cinci minute. Asta pentru ca astazi se inaugureaza telegondola care face legatura dintre Cartierul Furnica si Cota 1.400, dar si cea de la
Azuga.

In plus
, amatorii sporturilor de iarna se vor putea bucura si de un patinoar artificial, care va fi deschis tot astazi, in Parcul „Dimitrie Ghica”, din Sinaia.

Capacitate de 1.700 de persoane

Noua instalatie de transport pe cablu este compusa din 35 de telegondole, fiecare dintre acestea avand o capacitate de opt persoane. Traseul de la Cota 998, din Cartierul Furnica, si Cota 1.400 va fi parcurs, incepand de astazi de la ora 12.00, in doar cinci minute, iar cele 35 de telegondole vor putea transporta 1.700 de persoane pe ora.

Instalatia de transport va functiona zilnic, de dimineata pana seara, iar pretul unei calatorii va fi in jur de 10 lei. Municipalitatea din Sinaia a pregatit pentru momentul inaugurarii telegondolei un spectacol de sunet si lumina, cu efecte pirotehnice si focuri de artificii. Printre trupele care vor concerta in cadrul acestui eveniment se numara Sistem, 3 Sud Est si Tibi Scobiola Band. Pana in prezent, accesul catre Cota 1.400 se facea cu telefericul, a carui capacitate era de doar 100 de persoane pe ora. Valoarea totala a investitiei a fost de 8 milioane de euro, din fonduri de la bugetul
de stat si cel local.

Tot astazi, dar de la ora 13.00, va intra in functiune si telegondola de la Azuga, care va deservi partiile Sorica si Cazacu, a caror lungime este de 2.100 de metri, La Stana (800 de metri) si Sorica Sud, cu o lungime de 900 de metri.

Instalatia de transport pe cablu de la Azuga este compusa din opt stalpi de sustinere
si 29 de telegondole. Capacitatea totala de transport a celor 29 de cabine este de 2.000 de persoane pe ora.

Astfel, daca pana acum turistii faceau 15 minute cu telescaunul pana in varful partiilor Sorica si Cazacu, de astazi calatoria nu va mai dura mai mult de 5 minute. Investitia a costat aproape 5 milioane de euro.

Nou patinoar artificial

Pe de alta parte, amatorii de patinaj pe gheata isi vor putea testa abilitatile pe noul patinoar artificial, ce va fi inaugurat saptamana viitoare in Parcul „Dimitrie Ghica”, din Sinaia.

Copiii vor putea patina gratuit de luni pana joi intre orele 17.00 si 19.00, iar de vineri pana duminica de la ora 13.00 la 15.00. Patinoarul a fost amenajat in timp-record, lucrarile fiind finalizate in numai o saptamana. Locuitorii din Sinaia, dar si turistii ce vor alege sa-si petreaca zilele libere in statiune, vor putea testa gheata pana la sfarsitul lunii martie.

DOLJ

Patinoar in centrul Craiovei

In Piata „Mihai Viteazul”, intr-o atmosfera de sarbatoare, cu ghirlande si mii de beculete, la poalele unui brad inalt de 12 metri, in jur de 2.000 de craioveni au venit sa incerce gheata mega-patinoarului ce s-a deschis aseara in centrul orasului.

Participantii au avut parte de un concert inedit sustinut de orchestra „Steaua Sudului”, ai carei membri, imbracati in Mos Craciun, au cantat la trompete. Teatrul de papusi „Colibri” i-a incantat pe cei mici cu o parada a personajelor de poveste. Patinoarul are 1.200 de metri patrati, suprafata de gheata fiind de doua ori mai mare
decat anul trecut.

Pentru o jumatate de ora pe gheata, craiovenii care vin cu patinele de acasa platesc 10 lei, iar cei care inchirieaza incaltarile speciale - 20 de lei. Patinoarul va functiona zilnic, cu cateva pauze de o ora, necesare pentru refacerea ghetii. Organizatorii nu au hotarat inca la ce ora va fi inchis patinoarul. (Gabriela Zanfir)

Steaua si Dinamo, cu buzunarele pline si cu tribunele goale

Cele doua cluburi au fost scutite de plata amenzilor primite dupa incidentele de la derby, insa au primit cite trei etape de suspendare din partea Comisiei de Apel.

Dupa incidentele de la meciul direct, Dinamo a primit de la Comisia de Disciplina o amenda de 80.000 de lei, iar Steaua, de 70.000 de lei. Ambele cluburi au atacat hotarirea, au scapat de amenda, insa s-au ales cu suspendarea terenului pe cite trei etape, potrivit deciziei Comisiei de Apel a Federatiei Romane de Fotbal. “Dinamo si Steaua au cerut anularea sanctiunii cu penalitate de la meciul direct. Comisia de Apel a decis anularea acestei hotariri, care se incadra la articolul 83, si i-a incadrat la articolul 82, fiecare urmind sa joace cite trei etape fara spectatori. Aceasta hotarire intra in vigoare de azi’’ (n.r. - joi), a declarat secretarul general al comisiei, Mircea Cezar Ionescu. Vestea i-a revoltat pe oficialii ambelor formatii, care au anuntat ca vor ataca si aceasta a doua decizie la Curtea de Arbitraj pentru Fotbal.

In sprijinul cluburilor vine si un oficial al FRF, citat sub protectia anonimatului de MEDIAFAX, care sustine ca nu este posibila o majorare a pedepsei. “In apel nu li se poate da o sanctiune mai aspra decit cea luata la prima judecata. Hotarirea Comisiei de Apel este proasta. Ei trebuiau sa interpreteze articolul 83. Articolul 82 din Regulamentul Disciplinar le arata cu ce ar trebui sanctionat, iar articolul 83 sanctioneaza. In dreptul comun, regula este ca acela care face apel nu poate primi o sanctiune mai mare. La apel se poate da o sanctiune mai mare numai daca apelul este facut de catre o alta persoana participanta la dosar, in afara de acuzat. In acest caz, Federatia nu a facut apel. In apelul inaintat de Steaua si de Dinamo nu se poate da o asemenea decizie”, spune oficialul federal. Potrivit deciziei insa, Steaua va evolua cu portile inchise, duminica, impotriva Farului.

Mutu, mai popular decât Kaka

Toate îi merg excelent lui Adrian Mutu, internaţionalul român al celor de la Fiorentina. Calificat la
turneul final al Euro 2008 şi desemnat cel mai bun fotbalist din România, Adrian Mutu este foarte apreciat în întreaga lume şi se menţine pe locul şase în clasamentul intermediar al Federaţiei Internaţionale de Statistică a Fotbalului (IFFHS) în privinţa celor mai populari fotbalişti din anul 2007.

Adrian Mutu a fost votat de 20.155 de vizitatori ai site-ului IFFHS şi este devansat de egipteanul Mohamed Aboutreika (955.193), arabul Yasser Al-Qahtani (583.962), irakianul Younis Mahmoud (543.724), brazilianul Rogerio Ceni (244.790) şi rusul Egor Titov (34.192).

Poziţia a şaptea este ocupată de brazilianul Kaka (18.329), urmat de Ismail Matar (Emiratele Arabe Unite, 15.266), Mohamed Amine Chermiti (Tunisia, 14.441) şi Lionel Messi (Argentina, 13.393).

Pe poziţii inferioare ale clasamentului privind popularitatea se află jucători precum Ronaldo, Ronaldinho, David Beckham, Francesco Totti şi Raul.

Cea mai mare prima din Romania

Sezonul de toamna al Ligii I se va termina maine-seara cu duelul Poli Timisoara - CFR Cluj, meciul-soc al etapei a 19-a.



Partida se va desfasura pe stadionul „Dan Paltinisanu”, cu incepere de la ora 20.30, si va fi transmisa in direct de Kanal D.
Banatenii au fost imbiati de conducatori cu o promisiune financiara substantiala, 25.000 de dolari pentru fiecare jucator in parte in caz de victorie, in timp
ce clujenii spera sa incheie anul fara infrangere. „Feroviarii” vor avea, de asemenea, o prima de victorie consistenta - 200 de milioane de lei
vechi de jucator
.

„Nu e cel mai important meci al sezonului, ci doar o partida pe care Poli o disputa impotriva liderului. Stiu ca CFR e o echipa buna, dar daca noi am scos un egal in inferioritate numerica pe terenul lor, inseamna ca suntem si noi buni”, crede Dusan Uhrin jr., antrenorul banatenilor.

Marea dilema a tehnicianului ceh este cu cine-l va inlocui pe golgheterul Gigel Bucur, care este suspendat. Ionel Ganea isi va ispasi impotriva „feroviarilor” ultima etapa de stat pe bara, dupa ce a fost suspendat 16
meciuri pentru ca l-a agresat pe tusierul Dorin Mudura la meciul cu Rapid. „N-a fost placut, dar am trecut peste aceasta suspendare”, a declarat „Ganezul”.

Clujenii l-au prezentat ieri pe Mikael Dorsin, primul jucator care a lasat o echipa de Liga Campionilor, Rosenborg Trondheim, pentru o formatie din Liga I. „Am venit la CFR fiindca e un club cu ambitii mari”, a spus fundasul stanga. Suedezul in varsta de 26 de ani va purta tricoul cu numarul 33 la CFR.

McLaren si-a cerut scuze, Ferrari le-a acceptat

Echipa de Formula 1 McLaren si-a cerut public scuze pentru implicarea sa în cazul de spionaj ce a vizat scuderia Ferrari. Conform AFP, McLaren a confirmat ca informatii confidentiale furate de la
Ferrari au ajuns la structurile
sale mai profund decât a vrut sa o recunoasca pâna în prezent. „În lumina anchetei Federatiei Internationale, este evident ca informatii confidentiale, proprietate Ferrari, s-au raspândit în structurile echipei mai adânc decât am anuntat-o anterior. McLaren regreta ca anchetele sale interne nu au scos la lumina documentele
în cauza si si-a cerut scuze printr-un mesaj adresat World Motor Sport Council”, se mentioneaza în comunicat. Echipa Ferrari a acceptat scuzele celor de la McLaren, afirmând ca ceea ce s-a întâmplat „este un caz închis din punct de vedere sportiv“.

România a pierdut semifinala împotriva Rusiei la zece goluri diferenţă

Visul naţionalei de handbal feminin a României de a câştiga trofeul mondial a fost spulberat din nou de naşul obişnuit din ultimii ani, Rusia. Tricolorele au pierdut fără drept de apel, 20-30, semifinala împotriva rusoaicelor şi vor juca mâine în finala mică împotriva Germaniei.

România n-a avut nicio şansă în semifinala de Mondiale împotriva echipei care ne bate pe unde ne prinde de 11 ani încoace, Rusia. Tricolorele au marcat primul gol împotriva campioanei mondiale abia în minutul 8 şi au terminat în genunchi prima repriză: 8-17.

Coşmarul a continuat şi în partea secundă a meciului de la Paris-Bercy, în care rusoaicele s-au desprins la un moment dat chiar la 11 goluri şi au învins în final cu un categoric 30-20.

Cu cinci goluri, Adina Meiroşu a fost cea mai bună marcatoare a României, care va juca mâine împotriva Germaniei pentru o ultimă consolare: medalia de bronz.

Campiona Mondială en-titre, Rusia şi Norvegia îşi vor disputa titlul mondial în acest an.

Agonie si extaz spre podiumul mondial

Reprezentativa feminina de handbal a reusit, joi seara, sa bifeze o noua performanta de senzatie pentru sporturile de echipa din Romania, calificandu-se in semifinalele turneului final mondial din Franta dupa un meci de infarct cu echipa tarii gazda. Sustinuta de un public vulcanic si de doi arbitri letoni care au interpretat dupa bunul plac regulamentul pe toata durata partidei, Franta parea ca va ajunge in careul de asi, dar elevele antrenorilor Gheorghe Tadici si Dumitru Musi au strans din dinti si au reusit sa depaseasca toate obstacolele, trecandu-si in cont un succes magnific, cu 34-31 (8-14). Rezultat care le mentine in cursa spre medalii si spre vizele olimpice de Beijing, handbalistele noastre urmand sa joace in semifinale, azi, de la ora 16, impotriva Rusiei, in vreme ce Norvegia va da piept cu Germania, de la 18.30.
Pana si neoanele Palatului Sporturilor din Paris-Bercy au palit pentru cateva secunde, joi seara, la scenariul murdar pus la cale de francezi pentru a intra in careul mondial de asi in detrimentul Romaniei, gazdele turneului final apeland la toate mijloacele pentru a-si asigura calificarea, de la un public vulcanic si ostil, pana la cei doi cavaleri ai fluierului de Letonia, Licis si Stolarovs, care au fluierat de parca aveau pasapoarte emise in Hexagon. Numai ca, asa cum a sperat pe toata durata partidei din sferturile de finala si antrenorul Gheorghe Tadici, in cele din urma a existat un Dumnezeu! Iar handbalistele noastre au reusit sa treaca peste toate sicanele si au castigat batalia cu Franta, cu 34-31 (8-14), descatusandu-se la finalul celor patru reprize de prelungiri intr-o hora a bucuriei, asa cum au facut-o si la editia precedenta in Rusia, cand au ajuns pana in finala mare.
"Daca n-as fi crezut ca suntem favoriti nici nu ma mai prezentam la sala", spunea Tadici inaintea disputei care s-a dovedit a fi cea mai dramatica de la actualul turneu final mondial. Si a avut dreptate, chiar daca handbalistele noastre au avut din nou un debut de cosmar, marcand si un record negativ, doar opt goluri marcate in prima repriza! Din fericire, daca in prima parte Franta a zburdat pe teren nestingherita si s-a distantat la o diferenta alarmanta, 14-8, la revenirea de la vestiare Romania a intrat decisa sa intoarca soarta partidei si a egalat situatia dupa o cursa de urmarire dramatica. Cu Hutupan-Dinu din nou imbatabila si cu Clara Vadineanu campioana la interceptii, tricolorele ridica o adevarata fortareata pe semicerc si declanseaza o contraofensiva naucitoare, Maier (10) si Neagu (8) contribuind din plin la egalarea situatiei (17-17, min. 45), dupa ce Franta a condus si cu de sapte goluri (7-14, min. 29)! Dramatismul atinge cote maxime in ultimele 15 minute, Romania preia initiativa spre nemultumirea celor peste 14.000 de spectatori din tribune si numai deciziile eronate ale fluierasilor fac ca meciul sa intre in prelungiri, scorul la finalul timpului regulamentar fiind de 24-24. Egalitatea persista si dupa primele doua reprize de prelungiri, 27-27, dupa ce Hutupan-Dinu a facut noi minuni in poarta. Alte zece minute de cosmar si toata lumea se gandea la ruleta loviturilor de departajare. Asta pana cand veterana lotului tricolor, Steluta Luca, si-a luat inima-n dinti si a iesit la rampa ca in vremurile bune, inghetand tribunele cu doua goluri magnifice: 32-29. Franta cedeaza psihic, Bese si Galca puncteaza pentru 34-30, gazdele se consoleaza cu un ultim gol, iar tricolorele incing hora bucuriei in centrul celebrei arene din Paris-Bercy, fericite ca si-au indeplinit obiectivul: calificarea in careul mondial de asi. Si cum in celelalte partide din sferturi Germania a trecut de Angola, cu 36-33, Rusia a dispus de Ungaria, cu 36-35, si Norvegia a spulberat Coreea de Sud, cu 35-24, azi, in semifinale, Romania va da ochi cu Rusia, de la ora 16, in vreme ce Germania va primi replica Norvegiei, de la ora 18.30. Reamintim ca laureata Mondialelor din Franta se va califica automat la JO 2008, iar celelalte semifinaliste vor obtine dreptul de organizare al ultimelor trei turnee preolimpice.

Ghetto-ul lui Moş Crăciun din Bethleem

“Santa’s Ghetto” (Ghetto-ul lui Moş Crăciun) este evenimentul artistic cel mai nepretenţios din punct de vedere conceptual, sau cel puţin aşa îl prezintă organizatorii. Santa’s Ghetto se ţine de obicei, în săptămâna dinaintea Crăciunului, pe Oxford Street, în East London. Anul acesta s-a decis deplasarea lui într-un fost magazin care comercializa carne de pui, în Piaţa Manger din Bethleem, chiar vizavi de Biserica Naşterii. Altfel spus, într-o zonă supersecurizată, dincolo de controversatul zid care înconjoară oraşul, într-un colţ al lumii răvăşit de conflict, sărăcie şi praf.

(“Dar un loc din care ai mult mai multe şanse să ieşi nevătămat decât din carterul londonez”, adaugă organizatorii cu umorul britanic tipic.) Este exact locul care ar avea nevoie disperată de artă contemporană, politică, de inspiraţie din East London. Şi nu numai. Pentru că atunci când se adaptează locului - acestui loc conflictual - arta politică e mai acasă la ea şi mai binevenită în Bethleem ca niciunde. Denotă ironie, relaxare, detaşare, înţelegere. Ea poate fi făcută de artistul englez Bansky, dar şi de localnici şi cam aceasta ar fi ideea, ca şi cei implicaţi să înceapă să pună în discuţie conflictul din care fac parte.

Ghetto-ul se extinde pe trei etaje şi conţine lucrările a aproximativ 30 de artişti. Printre ei, Souleiman Mansour, Abed al Rohan Mousain, Sam 3, Ron English, Sir Peter Blake, Bansky, Aiko, Paul Insect, 3D, Eric The Dog, Gee Vaucher, Karim Dabah, Faile etc. În egală măsură artişti din Ramallah, Gaza sau câmpul de refugiaţi Dehaisha din Bethleem, sau artişti din Washington DC, Madrid şi East Sussex.

Prezenţa lui Souleiman Mansour (cu lucrarea “Jamal Al Mahamel” – vezi foto) este dintre cele mai remarcabile şi remarcate evenimente ale acestui târg. Versiunea prezentă în “Santa’s Ghetto” este un “remake” al originalului din anii ’80, cumpărat de colonelul libian Gadafi şi distrus în urma unui raid american deasupra palatelor sale. “Remake-ul” este “mult mai reuşit”, susţine Souleiman, “în special în zona mâinilor”. Puteţi vedea lucrările accesând:

http://www.santasghetto.com/show_blog.asp

http://www.santasghetto.com/art_room1.asp

http://www.santasghetto.com/art_room2.asp sau

http://www.santasghetto.com/art_room3.asp

Există şi stencils-uri care au directă legătură cu zidul (sunt realizate direct pe suprafaţa acestuia cu ajutorul şabloanelor). Dintre acestea, amintim „Porumbelul” lui Bansky (vezi foto), desenat pe zid într-un loc de tristă amintire, în care mai mult de 40 de oameni au fost împuşcaţi în timpul primei Intifade, desenul artistului englez încorporând urme ale gloanţelor de atunci. În timpul realizării acestei lucrări, mulţi localnici au venit să-i strângă mâna, în timp ce alţii au încercat să-l gonească. Bansky n-a reuşit să termine lucrarea, ea a fost definitivată de copiilor localnicilor. Stencils-urile de pe zid pot fi văzute accesând: http://www.santasghetto.com/wall.asp

“Dacă aveţi cumva impresia că mutarea acestui târg din Londra în Bethleem e cumva discriminatorie pentru cei care trebuie să călătorească cu avionul până în Israel, nu vă înşelaţi. Chiar aşa este”, declară organizatorii târgului de artă, adăugând că, pentru cei care nu pot călători săptămâna viitoare în Bethleem, site-ul oferă posibilitatea de a vizualiza online întreaga desfăşurare de forţe şi chiar de a achiziţiona postere, semnate de artişti, cu unele dintre lucrări, la preţuri variind între 95 şi 400 £. Nu se pot cumpăra două postere de către aceeaşi persoană, iar oferta e valabilă până de Crăciun, moment în care acest site “va dispărea pentru totdeauna”, promit organizatorii. Pentru mai multe detalii, accesaţi: http://www.santasghetto.com/shop.asp

Pentru cei care se încumetă, aceiaşi organizatori britanici oferă sfaturi cât mai practice, de tipul, “la vamă nu declaraţi că mergeţi în Bethleem, ci în Eilat, asta dacă vreţi să nu vă pierdeţi toată ziua acolo” etc. De reţinut şi faptul că organizatorii declară că nu sunt afiliaţi nici unei organizaţii politice ori religioase şi că toţi şekelii strânşi vor fi folosiţi pentru a pune pe picioare proiecte locale adresate copiilor şi tinerilor.